Înaintea noului an școlar și universitar, fostul ministru al Educației, Daniel David, face un amplu bilanț al Programului Ministerial de Reforme QX, proiectul pe care îl consideră cea mai importantă schimbare de paradigmă din sistemul de educație și cercetare din ultimii ani. Într-o analiză publicată pe blogul său, actualul rector al UBB trece în revistă reformele deja implementate, explică modul în care acestea se regăsesc în școli, universități și cercetare și susține că adevăratele efecte vor putea fi măsurate peste patru-cinci ani, dacă direcția va fi păstrată.
“Cum se manifestă Reformele QX în anul școlar/universitar 2026-2027 și în cercetarea din țară
INTRODUCERE
Scriu acest articol pentru a răspunde tot mai multor întrebări recente din spațiul public, probabil puse sub presiunea începerii noului an școlar (2026-2027), privind Programul Ministerial de Reforme QX (https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/12/22/program-ministerial-proviziunea-caleaqx/), mai ales acelor întrebări care sunt legate de reformele QX propuse și de cum funcționează acestea acum (Q – de la întrebările asupra X – necunoscutele viitorului).
Deoarece, fără a se relaționa sau a se condiționa reciproc, Programul Ministerial de Reforme QX a fost adoptat și implementat, totuși, simultan cu programul de măsuri fiscal-bugetare al coaliției (Coaliție/Parlament/Guvern), este corect să vorbesc și despre situația acestor măsuri și o voi face într-un articol viitor. Într-adevăr, din păcate, tensiunile induse inevitabil de măsurile fiscal-bugetare au plasat uneori în plan secund Programul Ministerial de Reforme QX ca vizibilitate, așa că aceste întrebări, alături de răspunsurile pe care le voi furniza aici, sunt importante pentru a se înțelege ce sunt, de unde au pornit și unde au ajuns acum Reformele QX (cel puțin așa cum am intenționat și cum le văd eu).
CONTEXTUL POLITIC ȘI SOCIAL
Am preluat funcția de ministru al educației și cercetării în 23 decembrie 2024, într-o perioadă de criză politică gravă (anularea alegerilor prezidențiale) și de austeritate economică (legată de deficitul fiscal-bugetar). Președintele PNL Ilie Bolojan m-a invitat atunci să fac parte din guvern ca specialist/tehnocrat, o propunere care a fost asumată de PNL. Dar am mizat pe suportul întregii coaliții pro-occidentale, pe care, în general, l-am primit. Am acceptat și în condițiile în care, la solicitarea mea, cele două domenii – educația (care diseminează cunoașterea) și cercetarea-(inovarea) (care generează și utilizează cunoașterea) – au fost reunite în același minister, ceea ce îmi permitea o abordare adecvată și integrată pentru a întări profilul țării ca o societate modernă bazată pe cunoaștere, în beneficiul bunăstării oamenilor.
Misiunea principală angajată de mine a fost să mă asigur că sistemele de educație și cercetare funcționează adecvat în această situație complicată a țării, afectarea lor putând avea implicații majore pentru România. Fiind în primul rând psiholog/profesor/cercetător și rectorul UBB, nu un om politic sau cineva care urmărea o carieră politică, mi-am propus un orizont de timp în funcția de ministru care să se întindă până la rezolvarea crizei politice (alegerea președintelui), cu angajamentul implicării mele și pentru direcția euroatlantică a țării.
Având un ”mindset” academic, încă de la începutul mandatului de ministru am demarat un diagnostic al sistemelor de educație și cercetare din țară – Raportul Ministerial de Diagnostic QX (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf). Pe măsură ce analizam lucrurile, realizam că aceste sisteme, pe alocuri, devin riscuri de securitate națională. În consecință, pe baza Raportului Ministerial de Diagnostic QX, am decis că este nevoie de un Program Ministerial de Reforme QX (https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/12/22/program-ministerial-proviziunea-caleaqx/). Nu am avut orgoliul și aroganța să cred că tot ce s-a făcut înainte de mine a fost inutil și/sau inadecvat, astfel că Programul Ministerial de Reforme QX preia și/sau transformă lucrurile bune existente (inclusiv din programul „România Educată” și anterior acestui program) și aduce perspective noi, totul însă într-o viziune coerentă, în care soluțiile propuse se bazează pe date și bune practici („evidence-based”), pornind de la un diagnostic clar (Raportul Ministerial de Diagnostic QX). Deși probabil că viziunea QX îmi aparține în cea mai mare parte, evident că, în elaborarea strategiilor și implementarea operațională am lucrat strâns și bine cu cabinetul ministrului (consilierii), colegi din minister și diverși alți specialiști din țară sau din străinătate. Așa cum eu am construit rațional pe unele lucruri din mandatul miniștrilor anteriori, care corespundeau cu viziunea QX, m-aș bucura ca și viitorii miniștri să preia unele Reforme din QX, care corespund cu ceea ce doresc ei să facă (și am văzut că până acum, un astfel de demers rațional, în general, se întâmplă).
Deși, după alegerile prezidențiale din luna mai 2025, eram pregătit să mă reîntorc la UBB/Cluj-Napoca, noul guvern și noua coaliție pro-occidentală au insistat să rămân pentru a putea face față noii crize financiar-bugetare, asumându-și și Programul Ministerial de Reforme QX (inclusiv cu suportul noului președinte Nicușor Dan). Elemente din Programul Ministerial de Reforme QX au primit un feedback pozitiv chiar din anumite zone ale opoziției. Presat de acest context, inclusiv prin prisma unor valori și opțiuni personale, precum onoare (prin curaj) și patriotism – poate prea prețios spus pentru unii, dar foarte real pentru mine -, am decis, deși știam că va fi foarte complicat și cu costuri personale, să îmi continui activitatea ca ministru, până aveam să depășim criza fiscal-bugetară și să evităm astfel intrarea țării în „Junk”. Acest lucru a reprezentat și o bună ocazie de a începe și implementarea Reformelor QX pe care deja le-am gândit. Așadar, implementarea acestui program a beneficiat de o oarecare stabilitate politică (fiind asumat de întreaga coaliție de guvernare), dar a fost complicată de faptul că austeritatea de la început de an a evoluat într-o criză fiscal-bugetară, astfel că implementarea s-a realizat în paralel cu unele măsuri fiscal-bugetare dificile.
După ce criza fiscal-bugetară acută a fost depășită (mai trebuie urmate etape pentru reducerea deficitului bugetar, dar țara nu a intrat în „Junk”), iar școala a început în 2025 fără blocaje majore, pe linia Reformelor QX, am considerat că angajamentul meu a fost onorat și că era timpul să mă reîntorc la activitățile academice (detaliile se regăsesc în scrisoarea publică de demisie).
Așa cum am mai spus, dacă vor fi continuate măcar un ciclu de studiu, Reformele QX își vor arăta efectele în 4-5 ani, prin reducerea analfabetismului funcțional, creșterea calității educației preuniversitare și universitare și a capacității învățământului superior și a sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) de a susține o țară modernă și prosperă bazată pe cunoaștere/inovație. Nici aici nu am orgoliul și aroganța să cred că doar calea QX va putea aduce aceste realizări, nici că ar fi cea mai bună posibil, dar în viziunea mea este cea mai bună prin faptul că ne oferă o mare probabilitate ca rezultatele vizate să apară.
STAREA ȘI IMPACTUL PROGRAMULUI MINISTERIAL DE REFORME QX
Așadar, cum începe anul școlar/universitar 2026-2027, prin raportare la Programul Ministerial de Reforme QX (https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/12/22/program-ministerial-proviziunea-caleaqx/)?
Iată cele mai importante măsuri (structurale sau de funcționare) și statutul lor astăzi (pentru detalii sau alte evenimente și măsuri din timpul mandatului ministerial, vezi selecția comunicatelor ministerului educației și cercetării):
I. Învățământ preuniversitar
1. Transversal
Analfabetismul funcțional grevează sistemul de educație de ani de zile, spre 50% dintre tinerii români sub 18 ani aflându-se în această categorie (luând în calcul și abandonul școlar). Acești tineri devin apoi adulți incapabili să se adapteze eficient la viață, să fie performanți în economie și, prin vulnerabilitatea la pseudocunoaștere, devin manipulabili, conspiraționiști și antisistem. Scurt spus, analfabetismul funcțional devine un risc de securitate națională, iar sistemul actual de educație, fără acea schimbare paradigmatică de care are nevoie, contribuie major la prăbușirea țării și devine o frână pentru o țară modernă bazată pe cunoaștere/inovație. Așa cum am afirmat ca ministru, dincolo de luminile din educație – unii elevi de elită, profesori remarcabili, părinți implicați, școli etalon etc. –, există prea mult întuneric, care trebuie confruntat, ducând lumina acolo. De aceea, am propus analfabetismul funcțional explicit ca un risc de securitate națională în Strategia Națională de Apărare a Țării (SNAT – https://www.edu.ro/press_rel_199_2025) și am trimis această informare către autorități (președinte, structurile de conducere ale Parlamentului, premier). Acum analfabetismul funcțional apare ca risc de securitate națională în Strategia Națională de Apărare a Țării și această poziție trebuie folosită de toți miniștrii educației, pentru a întreprinde acțiuni majore și a obține finanțare adecvată. Ca ministru, am considerat analfabetismul funcțional ca inamicul principal al sistemului de educație și al meu și l-am abordat în două feluri: (1) atacându-l direct (prin măsuri remediale) și (2) generând alternative la el (prin reforme care să susțină educația de calitate). În acest context, pentru reducerea abandonului școlar, am reușit, cu toată presiunea crizei fiscal-bugetare, să protejez toate bursele sociale pentru elevii care îndeplineau criteriile (introducând doar nota 10 la purtare ca un criteriu suplimentar) și să cresc cu aproximativ 40% bugetul 2026 pentru programul „masă sănătoasă” (https://www.edu.ro/press_rel_224_2025).
Am „moștenit” un PNRR ambițios în zona educației, cu o valoare inițială în jur de 3,5 miliarde de euro (cu mii de contracte). Analiza făcută împreună cu Comisia Europeană imediat după preluarea mandatului a arătat însă că, luând ca deadline luna august 2026, nu puteam atinge multe dintre obiectivele stabilite, pierderile urmând să fie în jur de 1,7 miliarde de euro (nu atât din cauza ministerului, ci mai degrabă a agenților care au preluat și trebuiau să implementeze contractele cu ministerul). S-a inițiat, în cadrul guvernamental mai larg, un proces de renegociere a PNRR, astfel încât, în final, după un proces foarte complicat de negociere (dintre ministere, ministerul educației și cercetării, alături de MDLPA, este în topul celor cu cele mai multe contracte PNRR), am ajuns ca în educație să reducem pierderile cu un miliard de euro (https://www.edu.ro/press_rel_115_2025_renegociere_PNRR). Cred că această formă renegociată a PNRR s-a implementat adecvat și după plecarea mea din funcția de ministru, pentru că marile proiecte vizau aspecte fundamentale pentru educație (ex. campusuri duale, școli verzi, construcția de creșe/grădinițe pentru educația timpurie etc.) (https://edu.ro/press_rel_147_2025). Dintre marile proiecte PNRR și PEO (fonduri europene), planificate înainte de 2025, care au debutat în timpul mandatului meu și cărora le-am acordat o atenție specială și unde aștept rezultate cu impact pe termen lung sunt:
Programul ConsEDU pentru reorganizarea consilierii școlare și orientării profesionale (https://www.edu.ro/lansare_proiect_ConsEDU).
Program de formare pentru leadershipul educațional (inspectori/directori), în vederea creșterii gradului de profesionalizare (https://www.edu.ro/apel_PNRR_program_leadership_management_educational). Acest program trebuia corelat cu concursul pentru directorii de unități școlare (înainte să plec din poziția de ministru am lăsat un draft pentru o astfel de metodologie, pe baza discuțiilor cu directorii și cadrele didactice din sistem – ministrul actual a definitivat o metodologie și va organiza concursul în toamna acestui an) și cu reorganizarea inspectoratelor (pe care am problematizat-o ca ministru, am propus un model, dar care a fost apoi amânată și încă este amânată – deși am reușit să introduc planul de management, ca un criteriu, surprinzător inițial pentru unii, pentru numirile temporare de inspectori din timpul mandatului meu).
Programul MIAF, pentru alfabetizarea funcțională, pentru susținerea inițială a mecanismelor remediale pe care le-am introdus la nivel primar/gimnazial (https://www.edu.ro/press_rel_137_2025).
Deși am început lucrul, nu am reușit să definitivez proiectului necompetitiv dedicat copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES prin PEO) – știam că urmează să fie depus în 2026 și sper ca acest lucru să se facă cât mai repede (ținta inițială a fost ianuarie 2026, dar schimbările politice se pare că au amânat termenul).
Programele PNRR (gimnaziu) și PEO (primar), legate de prevenția abandonului școlar și învățare remedială, le văd extrem de importante, aflate în relație strânsă cu analfabetismul funcțional, care reprezintă la rândul lui una din unitățile centrale ale Reformelor QX – de aceea le-am alocat special unul dintre consilierii personali pentru monitorizare și suport. PNRR (gimnaziu) a început înainte de mandatul meu, s-a derulat pe parcursul mandatului (și m-am implicat aici pentru asigurarea fluxului financiar, suport și pentru monitorizare) și urmează să se încheie în acest an, sper eu cu rezultate bune și/sau din care avem de învățat. PEO (primar) încă nu a demarat, dar în timpul anului 2025 am definitivat analizele pentru simplificare, debirocratizare și pentru un calcul transparent și eficient al costului.
Am reglementat temele pentru acasă, pentru a deveni factori pozitivi în procesul de educație, nu o sursă de stres. Trebuie însă verificată implementarea acestei reglementări (https://www.edu.ro/press_rel_208_2025).
Am regândit olimpiadele, pentru a facilita participarea elevilor, dar și pentru a întări excelența (https://edu.ro/press_rel_200_2025). M-aș bucura ca aceste aspecte să rămână valabile cât mai mult și să fie dublate de reglementări mai riguroase privind tipul de olimpiade organizate/recunoscute și tipul de susținere din partea ministerului.
Am elaborat metodologia „Școlii din spital”, pornind de la instituția introdusă prin Legea 198/2023, gândind-o, în cadrul permis de lege, în spiritul unei incluziuni educaționale largi și de calitate și sper să funcționeze cât mai mult și cât mai bine (https://www.edu.ro/prezentare_scoala_din_spital).
Pornind de la constatarea discrepanței dintre mediul urban (mare) și mediul rural (chiar urban mic) în performanța educațională, am introdus posibilitatea ca o școală mentor (cu resurse și performanțe bune) să susțină o școală mentorată (cu resurse mai puține și/sau performanță mai slabă), acest lucru venind și cu o creștere a finanțării de aproximativ 25%. În acest fel, spre exemplu, lipsa de titulari poate fi compensată prin activități intensive și/sau online, iar personalul necalificat să asigure aspecte de bază (ex. teme, exerciții etc.) (https://edu.ro/press_rel_209_2025). Reglementarea este valabilă, este una la care țin mult, trebuie doar implementată, ceea ce nu s-a întâmplat până acum!
Am accentuat în educație componentele (1) de etică (https://edu.ro/comunicat_presa_02_2025_mesaj_ministru_DD-adoptare_HG), (2) de siguranță (https://www.edu.ro/press_rel_43_2025_mesaj_ministru) și (3) de control al comportamentelor problematice (ex. prin introducerea „butonului roșu” – https://agerpres.ro/2025/05/22/ministrul-educatiei-a-semnat-ordinul-privind-butonul-rosu-din-scoli–1452254), inclusiv prin Ghiduri (https://www.edu.ro/press_rel_159_2025) și susținere financiară (https://edu.ro/press_rel_156_2025). Acestea trebuie însă implementate programatic și coordonat, cu controlul ministerului, pentru a avea un mediu educațional sănătos și a nu rămâne forme fără fond.
În fine, dintre lucrurile pe care le mai consider foarte importante și unde aștept efecte pozitive în timp, menționez demersul major de digitalizare și de introducere de tehnologii avansate (mai ales de inteligență artificială):
Astfel, după etapa de pilotare, am permis utilizarea generalizată a catalogului electronic. Trebuie însă susținut acest demers și financiar, inclusiv de către autoritățile locale.
Am regândit și detaliat în 2025 utilizarea codurilor QR pentru actele din sistemul de educație (modificând unele reglementări din 2024) – ceea ce favorizează dinamica pe piața muncii la nivel european/internațional și evitarea falsurilor –, dar au fost ulterior amânate în 2026, pentru o introducere treptată din anul școlar/universitar 2026-2027.
Am introdus o serie de proiecte pilot de utilizare specifică a inteligenței artificiale în școli/universități (https://www.edu.ro/press_rel_23_2025), urmând ca, în funcție de rezultate, acestea să poată apoi să fie asimilate mai general.
Am susținut toate programele de digitalizare a educației și cercetării. Unele, cele din universități, au demarat mult înainte de mandatul meu, dar urmau să se încheie în timpul mandatului, astfel încât m-am asigurat că, pe parcursul anului 2025, în ciuda crizei fiscal-bugetare, beneficiază de fondurile și de susținerea necesare pentru finalizarea adecvată, astfel încât toate universitățile implicate să facă o schimbare paradigmatică pe linia transparenței, eficientizării și debirocratizării, inclusiv a unei pedagogii universitare moderne. În preuniversitar, proiectele au fost aprobate la sfârșitul anului 2024, dar au demarat și s-au derulat pe parcursul anului 2025, astfel că, și aici, m-am implicat direct prin monitorizare și susținere financiară și instituțională. Așadar, peste 100 000 de profesori au beneficiat de formare în pedagogia digitală modernă și au dobândit și și-au dezvoltat competențe digitale. În acest cadru, am cerut propunerea unui ghid de utilizare a inteligenței artificiale în preuniversitar, ghid care s-a elaborat în cadrul unuia dintre aceste proiecte și care ar trebui acum asumat formal de minister (https://pedagogiedigitala.clasaviitorului.ro/ghidul-de-inteligenta-artificiala-pentru-scoli-este-acum-disponibil-gratuit-resursa-completa-pentru-profesorii-din-romania/).
În fine, înainte de încheierea mandatului, așa cum am promis și am anunțat, am depus proiectul de „Sistem integrat de management al informațiilor în educație” care a fost aprobat recent (în 2026) și care, digitalizând practic acțiunile majore din zona preuniversitară (ex. catalog online gratuit, evaluări online, management online pentru anumite procese educaționale etc.), va schimba fața sistemului de educație pe linia transparenței, eficientizării și debirocratizării. Mulți oameni din sistem erau sceptici că voi reuși să fac acest lucru (au fost mai multe încercări în anii trecuți). Proiectul s-a realizat, dar acum trebuie implementat!
2. La nivel de liceu
După mai mult de douăzeci de ani, liceul începe cu un nou curriculum:
Planurile-cadru reformate se pun în aplicare începând acum cu clasa a IX-a. Acestea au adus ideea unei descentralizări, astfel încât un anumit buget de ore este ales de elevi/părinți din oferta școlii (https://edu.ro/press_rel_67_2025_cons_pub_planuri_cadru_liceu). Nu a fost un proces ușor, dar, prin dialog și argumentare, l-am încheiat (https://danieldavidubb.wordpress.com/2025/03/06/incheierea-perioadei-de-consultare-publica-si-dezbateri-nationale-asupra-proiectelor-de-planuri-cadru-pentru-invatamantul-liceal/).
Planurile-cadru alternative au împins și mai mult descentralizarea (https://www.edu.ro/pilotare_planuri_cadru_liceu). Am implementat și am aprobat acest demers, deoarece unele segmente reformiste din educație au considerat că descentralizarea în planurile-cadru reformate nu este suficient de mare, știam și am verificat practici similare din SUA și țări nordice și am avut susținerea unor directori de unități școlare și implicarea directă a unor consilieri și colaboratori din sistem (https://danieldavidubb.wordpress.com/2026/04/23/reforma-qx-in-curriculumul-invatamantului-liceal-continua-dupa-planurile-cadru-standard-modernizate-acum-la-planurile-cadru-alternative/). Miniștrii de după mine au lăsat programul să continue și mă bucur să știu că, în final, în această viziune, se vor implementa 77 de planuri-cadru alternative în 43 de licee din România (https://tribunainvatamantului.ro/lista-completa-cu-liceele-cu-planuri-cadru-alternative/).
Programele de specialitate le-am gândit după un anumit format (https://edu.ro/press_rel_183_2025; https://www.edu.ro/press_rel_195_2025): (1) să fie rezultatul colaborărilor între specialiștii din preuniversitar, universitar și cercetare, inclusiv cu consultarea Academiei Române și a societății/mediului socio-economic (acolo unde este important); (2) să fie focalizate pe competențe (valorile sunt incluse acum prin acest demers și la liceu în triada cunoștințe declarative-cunoștințe procedurale/abilități-valori/atitudini); (3) să reliefeze nu doar transmiterea de cunoștințe, ci și procesul de generare a lor (aducând mai bine știința/cercetarea în școală, ca antidot la pseudocunoaștere); (4) să asimileze noua tehnologie (inclusiv inteligența artificală). Eu le-am aprobat pe majoritatea celor din trunchiul comun, iar miniștrii următori au continuat aprobarea celor care s-au finalizat după mandatul meu (dar după aceleași reguli).
Deși am încercat, nu am reușit să elaborăm standardele de evaluare la nivel de liceu, care pot permite o mai bună comparabilitate a rezultatelor școlare între școli și profesori, un pas posibil spre un portofoliu educațional cu rol în diverse procese de selecție la nivel național (ex. după mine, utilizarea notelor la bacalaureat pentru admiterea la facultate pune o presiune prea mare pe bacalaureat, ca examen punctual de care depinde apoi viața tânărului, adițional stimulând și industria meditațiilor). Acestea vor fi finalizate probabil în anul acesta și vor intra doar din anul școlar 2027-2028. În acest context, trebuie spus explicit că notarea rămâne ca judecată profesională a profesorului, dar ghidată de aceste standarde de evaluare.
25% din timpul fiecărei discipline trebuie să fie focalizat pe aspecte remediale: (1) a forma competențele care nu au fost formate în timpul standard; (2) a consolida competențele formate; (3) a dezvolta competențe formate pentru performanță și (4) a aplica competențele în viața cotidiană. Pentru a avea efectele scontate, trebuie să existe un control atent al implementării adecvate a acestei măsuri în școli.
Pornind de la cadrul Legii 198/2023, am gândit și am reglementat metodologia pentru învățământul tehnologic și tehnologic-dual (reorganizarea școlilor profesionale). A fost un demers complicat. Au existat păreri în favoarea menținerii școlilor profesionale (inclusiv cu modificarea Legii 198/2023). Dar eu cred că acestea și-au atins limitele, devenind un stigmat pentru copii. Prin noua reorganizare, dacă o facem bine, putem avea tot ceea ce aveam deja în cadrul școlilor profesionale, dar cu avantajul de a deschide orizonturi noi copiilor, care au posibilitatea de a-și continua studiile liceale care se vor finaliza printr-un examen de bacalaureat și chiar de a urma studii ulterioare (https://www.edu.ro/press_rel_192_2025). Pentru a produce această metodologie, am analizat practici internaționale, mai ales din Germania și Elveția (unde am avut și o vizită oficială, incluzând și această temă – https://www.edu.ro/press_rel_193_2025). Am văzut cu bucurie anunțul recent al ministerului, și anume că în 2026 numărul agenților economici interesați de implicare în învățământul dual a crescut, ceea ce înseamnă că avem sens și direcție corecte (https://www.educatieprivata.ro/revolutie-in-liceele-tehnologice-duale-aproape-1000-de-firme-si-au-asumat-parteneriate/).
3. La nivel de gimnaziu
Și aici, 25% din timpul fiecărei discipline trebuie să fie focalizat pe aspecte remediale: (1) a forma competențele care nu au fost formate în timpul standard; (2) a consolida competențele formate; (3) a dezvolta competențe formate pentru performanță și (4) a aplica competențele în viața cotidiană. Așa cum am mai spus, acest lucru trebuie controlat atent în școli.
Evaluarea națională de la clasa a VI-a a fost regândită pentru a include itemi care să evalueze competențe din mai multe discipline, iar unii itemi să se adreseze și utilizării acestor competențe în viața cotidiană („logica PISA”). În 2026, evaluarea s-a derulat în această logică, dar rezultatele trebuie însă valorificate în planul individualizat (pe care l-am făcut obligatoriu) și trebuie să continue mai mulți ani pentru o educație mai personalizată și mai eficientă și o pregătire a elevilor pentru testele PISA din clasa a VIII-a (https://www.edu.ro/press_rel_142_2025).
Am introdus o serie de discipline opționale, care să pregătească copiii pentru viață (https://www.edu.ro/press_rel_220_2025): „Educația media digitală” (clasa a VI-a) și „Pregătește-te pentru viață” (clasele a V-a și a VI-a). Imediat după încheierea mandatului de ministru, m-am bucurat să văd că demersul pe care l-am început legat de disciplina opțională „Ora cu și despre animale” a fost continuat, iar această disciplină a fost inclusă în lista națională de opționale pentru clasele a V-a și a VI-a.
Am încheiat procesul de elaborare și am inițiat procesul de pilotare privind standardele naționale de evaluare, care se pun în aplicare din anul școlar 2026-2027 (https://www.edu.ro/press_rel_03_2026). Proiectul standardelor a fost propus prin programul RECRED, anterior mandatului meu. Formarea specialiștilor care le-au elaborat, elaborarea lor și demararea proiectului de pilotare (anunțul) s-au făcut pe parcursul mandatului meu, acordându-le o atenție specială, deoarece (1) reprezintă al treilea mecanism reglator (după planurile-cadru și programele școlare pe care le-am demarat) și (2) pot sta la baza unei reforme a evaluărilor naționale (ex. prin includerea notelor în portofolii educaționale). Proiectul de pilotare și adoptarea lor au continuat după mandatul meu, urmând să fie implementate din anul școlar 2026-2027. Așa cum am mai spus, acestea vor permite o mai bună comparabilitate a rezultatelor școlare între școli și profesori, un pas posibil spre un portofoliu educațional cu rol în diverse procese de selecție la nivel național (ex. după mine, evaluare națională de la clasa a VIII-a este un mecanism depășit, l-am problematizat ca ministru în Raportul de Diagnostic QX, dar nu am apucat să-l schimb, schimbarea însă devine acum posibilă, odată cu folosirea standardelor de evaluare). Trebuie spus explicit că notarea rămâne ca judecată profesională a profesorului, dar ghidată de aceste standarde de evaluare.
4. La nivel de învățământ primar
Am introdus două ore remediale pe săptămână, cu rolul de: (1) a forma competențele care nu au fost formate în timpul standard; (2) a consolida competențele formate; (3) a dezvolta competențe formate pentru performanță și (4) a aplica competențele în viața cotidiană. Dacă le facem bine, cred că, alături de mai vechea reformă a ministrului Funeriu legată de clasa pregătitoare, vor avea un efect major asupra asimilării adecvate a competențelor vizate (reliefate inclusiv în testările naționale și internaționale) și asupra unei mai bune pregătiri a copiilor pentru gimnaziu.
Și aici, evaluările naționale din clasele a II-a și a IV-a au fost regândite pentru a include itemi care să evalueze competențe din mai multe discipline, iar unii itemi să se adreseze și utilizării acestor competențe în viața cotidiană („logica PISA”). În 2026, evaluarea s-a derulat în această logică, dar rezultatele trebuie însă valorificate în planul individualizat (pe care l-am făcut obligatoriu) și trebuie să continue mai mulți ani pentru o educație mai personalizată și mai eficientă și o pregătire a elevilor pentru testele PISA din clasa a VIII-a (https://www.edu.ro/press_rel_142_2025).
Am încheiat procesul de elaborare și am inițiat procesul de pilotare privind standardele naționale de evaluare, care intră în vigoare din anul școlar 2026-2027 (https://www.edu.ro/press_rel_03_2026), simultan cu cele de la nivel de gimnaziu (descrise mai sus).
5. La nivel de educație timpurie
Aici am analizat curriculumul și l-am considerat în această fază adecvat, astfel încât m-am focalizat pe formarea de resursă umană și pe dezvoltarea de infrastructură. Am avut astfel de proiecte în timpul mandatului de ministru – inclusiv deblocarea, în perioada de criză, cu caracter de excepție, a posturilor în creșe/grădinițe –, acestea au continuat și trebuie încă să continue, pentru că startul dat în viață printr-o educație timpurie adecvată este fundamental (vezi ca exemplu proiectul SU-ETIC – https://www.edu.ro/lansare_proiect_SU-ETIC).
Nu în ultimul rând, am încurajat universitățile să acrediteze programe didactice cu dublă specializare, de educație timpurie și învățământ primar, alături de cele promovate prin legislație (educație timpurie sau învățământ primar) și aștept să văd astfel de programe, care dau o șansă mai mare absolvenților pe piața muncii.
II. Învățământ superior
Intervențiile în învățământul superior le-am pus sub sintagma Reforma QX Bologna 2.0 (vezi https://danieldavidubb.wordpress.com/2026/06/07/reforma-bologna-2-0-din-cadrul-programului-ministerial-qx-o-sansa-a-tarii-de-a-recupera-decalaje-si-de-a-si-dezvolta-competitivitatea/ și https://www.edu.ro/press_rel_170_2025).
Fiecare universitate are acum o misiune asumată, clar definită, de care se ține cont în evaluările naționale (https://www.edu.ro/press_rel_56_2025_arhitectura_sistem_invatamant_superior_RO). Mă bucur că am avut ocazia să implementez eu acest lucru, în condițiile în care UBB a avut o contribuție activă la includerea acestei posibilități în Legea 199/2023. În acest context, am separat condiționările ciclurilor de studiu în aceeași universitate, deschizând astfel calea spre universități mai bine profilate (ex. de tip „graduate vs. undergraduate”) și, ulterior, prin Ordinul 4341/2025, am întărit componenta CoARA în evaluările naționale (https://www.coara.org/). Criteriile/reglementările naționale CNATDCU (ex. criteriile pentru titlurile de profesor și conferențiar, atestatul de abilitare și diploma de doctor), inclusiv procedurile asociate studiilor doctorale, demarate în anii trecuți, dar pe care le-am aprobat în 2025, au asimilat astfel de practici internaționale.
Am stabilit metodologia de organizare a programelor postdoctorale (https://www.edu.ro/sites/default/files/OMEC_4139-2025.pdf) și postuniversitare (https://www.edu.ro/sites/default/files/OMEC_4139-2025.pdf), angajând intenționat o flexibilitate maximă, în cadrul constrângerilor Legii 199/2023 (în legătură strânsă cu ARACIS și Autoritatea Națională pentru Calificări).
De asemenea, am aprobat și continuă dezvoltarea de duble specializări, didactice și academice (primele programe fiind reintroduse începând cu anul universitar 2025-2026), demers unde am găsit o colaborare deschisă din partea universităților și un suport adecvat în ARACIS. Și aici, mă bucur că am avut ocazia să aprob eu demararea primelor programe, în condițiile în care UBB a avut o contribuție activă la includerea acestei posibilități în Legea 199/2023.
A rămas deschisă încurajarea concentrărilor academice, între universități și între universități și institute (https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/OM_3225-2025.pdf).
Am inițiat discuția despre formarea psihopedagogică pentru cadrele didactice din mediul universitar (Ordinul de ministru l-am lăsat în etapa de proiect, implicând mecanisme riguroase de formare, dar flexibile și modulare, cu traiectorii diferite, inclusiv de recunoaștere a experienței.).
Am inițiat discuția despre formarea psihopedagogică pentru mediul preuniversitar, concluziile argumentând pentru un model hibrid, de licență didactică (de preferat dublă specializare) și de modernizare a modulelor I și II în asociere cu masteratele de specialitate. Masterul didactic, așa cum este acum prevăzut în lege, nu pare să aibă un suport larg.
Am solicitat universităților includerea în curriculumul de formare psihopedagogică a competențelor pentru învățământ simultan. Cât timp vom dori păstrarea unităților școlare în multe zone din mediul rural și urbanul mic – politică acceptabilă, dacă ne uităm și în zona Franței sau Irlandei –, nu putem evita acest tip de învățământ, dar trebuie făcut la un nivel calitativ adecvat (https://agerpres.ro/comunicate/2025/10/05/comunicat-de-presa–world-vision-romania–1490453). Eu susțin o reformă a învățământului rural, pentru a se reduce fragmentarea în școli mici (unde este greu să ai titulari sau profesori calificați), prin gruparea copiilor în campusuri rurale/școli centralizate. Dar asta ar trebui să vină și cu o reformă administrativă (inclusiv cu modificarea legislativă care permite acum o unitate școlară cu personalitate juridică în fiecare comună, indiferent de numărul de copii), iar până atunci să facem bine ceea ce suntem puși să facem. Oricum, copiilor de clasa a VIII-a incluși în învățământul simultan le-am lăsat posibilitatea ca disciplinele pentru evaluarea națională să se facă în regim normal, indiferent câți copii sunt în clasa a VIII-a (și unul!).
Prin activitățile Autorității Naționale pentru Calificări (ANC) am adoptat și demarat unele din mecanismele Reformei Bologna 2.0, inclusiv separarea mai clară între știință și abordări alternative acesteia în diverse ocupații, cu rol informativ pentru oameni. Promovarea științei s-a făcut și printr-o colaborare foarte bună cu Consiliul Național al Audiovizualului și cu Academia Română, prin marcarea corespunzătoare a demersurilor alternative științei. În acest context, atitudinea mea a fost că spațiul social este locul pentru diverse demersuri – științifice sau chiar alternative acesteia -, care însă trebuie explicit definite și asumate ca atare, astfel încât oamenii să poată lua decizii informate. Dintre modificările Reformei Bologna 2.0 mai relevante în acest context care stimulează flexibilitatea și dinamica pe piața muncii, inclusiv în logica nontradițională (upskilling/reskilling/microcertificări-microcompetențe), amintesc câteva (vezi pentru detalii reglementările din perioada ministeriatului la ANC: https://www.anc.edu.ro/):
Recunoașterea competențelor dobândite prin educație nonformală și informală (https://www.edu.ro/press_rel_100_2025); (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/302831); https://agerpres.ro/educatie-stiinta/2025/08/04/ordin-de-ministru-pentru-recunoasterea-competentelor-dobandite-in-afara-educatiei-formale-un-pas-spr–1473468.
Formarea profesională a adulților la nivelurile 4 și 5 de calificare (https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G1PCQ0LU1Y18OG1I5P5X98H3PUR).
Aprobarea formatului și conținutului Cadrului Național al Calificărilor (https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/298458). Inclusiv, modernizarea standardelor de calificare și includerea lor pe diverse acte (https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/301365); (https://tribunainvatamantului.ro/diplomele-si-certificatele-de-formare-vor-avea-trecut-pe-ele-nivelul-de-calificare/).
La nivel european, în 2025, ministerul a avut contribuții active, care sper să fie continuate, la noile titluri academice europene (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=OJ:C_202502939) și la noile modalități de asigurare a calității la nivelul programelor academice europene, inclusiv flexibilizarea și recunoașterea celor naționale (https://eur-lex.europa.eu/eli/C/2025/3006/oj). Tot în acest context, menționez că România a fost aleasă membru cu drepturi depline al Consiliului Executiv al UNESCO pentru mandatul 2025-2029 (https://www.edu.ro/press_rel_185_2025). În cele din urmă, ca ministru și om pregătit academic și cultural și în Statele Unite ale Americii (SUA), am întărit relația cu SUA, astfel că am fost primul ministru din echipa guvernamentală care a avut o vizită oficială în SUA în primul mandat (https://agerpres.ro/educatie-stiinta/2025/04/03/ministrul-educatiei-a-avut-mai-multe-intalniri-in-sua-discutii-despre-cercetare-inovare-relatia-tran–1436977) și primul ministru care a avut o întâlnire la Casa Albă în al doilea mandat (https://www.edu.ro/press_rel_197_2025), obținând inclusiv anularea deciziei de suspendare a Programului FLEX/FLEX Abroad pentru România (https://www.edu.ro/press_rel_198_2025). După mine, această legătură directă cu SUA trebuie menținută și dezvoltată strategic în zona de educație și cercetare.
III. Cercetare-Dezvoltare-Inovare
Știința internațională se dezvoltă astăzi mai ales prin masă critică (ex. concentrări academice – Alianțe Universitare Europene), eficiență și ancorare în noua revoluție industrială (5.0), iar dacă nu ne conectăm la aceste dezvoltări, vom rămâne o colonie tehnologică/științifică (https://danieldavidubb.wordpress.com/2026/03/18/romania-intre-hub-stiintific-si-colonie-stiintifica-implicatii-ale-reformei-qx/). Pornind de la aceste observații, Reformele QX în CDI au vizat următoarele aspecte interrelaționate:
Reorganizarea sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Am demarat procesul de evaluare a tuturor unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din țară, care doresc să aibă acces la fonduri publice. După evaluare, acestea trebuie reorganizate în trei clase de calitate. Cele din clasa I trebuie să aibă o creștere a finanțării, cele din clasa a II-a, o adaptare a acesteia, iar cele din clasa a III-a trebuie să se reorganizeze (în sine sau prin concentrări academice cu alte unității de CDI: institute și/sau universități). Ca ministru, am demarat procesul și am aprobat primele unități incluse în clase de performanță. Procesul continuă, iar din toamnă ar trebui să vedem reorganizarea. O consider cea mai importantă reformă a sistemului național de CDI (https://danieldavidubb.wordpress.com/2026/03/18/romania-intre-hub-stiintific-si-colonie-stiintifica-implicatii-ale-reformei-qx/):
prinsă în PNRR – proiect propus și susținut în timp de UBB (alături de alți specialiști), discutat și asumat formal la întâlnirea CNR de la UBB (când eram și președintele în exercițiu al Consiliului Național al Rectorilor/CNR);
cu legislație stabilită în 2023 și 2024;
cu completarea legislației și demarată în 2025 (inclusiv cu primele clasificări ale unor unități de CDI); din nou, ca în cazul misiunii universităților și al dublei specializări, mă bucur că un proiect la care am contribuit ca rector UBB, am ajuns să-l implementez ca ministru.
se află în derulare și trebuie finalizată în 2026.
Organizarea mecanismelor sistemului de CDI. Consiliile științifice necesare funcționării sistemului național de CDI pe care le-am aprobat, precum Codul de etică și deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare-inovare, funcționează adecvat și trebuie susținute în continuare (aceste coduri conțin și reglementări asociate utilizării inteligenței artificiale în cercetare-dezvoltare-inovare).
Susținerea Platformelor de CDI cu masă critică. Am susținut specific platforme/infrastructuri mari de cercetare-dezvoltare-inovare:
Platforma europeană Danubius-ERIC, proiect demarat în anii trecuți și aprobat oficial în 2025, trebuie susținută strategic, fiind singura platformă europeană de tip ERIC cu coordonare din România (https://research-and-innovation.ec.europa.eu/strategy/strategy-research-and-innovation/our-digital-future/european-research-infrastructures/eric_en).
Hub-ul Național de Inteligență Artificială, proiect inițiat încă din 2020, a fost formalizat (semnarea contractului) și lansat pe parcursul anului 2025, cu susținerea ministerului (https://www.edu.ro/press_rel_72_2025).
Nu în ultimul rând, m-am asigurat că proiectul de referință al țării „Laserul de la Măgurele” are finanțarea asigurată, astfel încât mă aștept ca în luna decembrie 2026 să fie finalizat! (https://www.edu.ro/press_rel_213_2025).
Susținerea competițională a excelenței. Am introdus predictibilitate și un echilibru între fondurile de cercetare distribuite prin competiție națională vs. fondurile distribuite prin mecanisme specifice. Văd că în 2026-2027 angajamentele anunțate în 2025 pentru competiții sunt respectate, trebuie însă să vină și bugetul adecvat. Prin Autoritatea Națională pentru Cercetare am finalizat și am securizat financiar cea mai mare competiție de cercetare din istoria țării, demarată în 2024, – Centrele de Excelență –, susținând o rețea națională de excelență formată din 18 Centre Naționale de Excelență (cu posibilitatea extinderii, dacă va exista finanțare, până la 24), care trebuie să fie motorul cunoașterii originale generate în țară, în domeniile asumate de aceste centre, cu impact asupra competitivității țării pe linia societăților moderne bazate pe cunoaștere/inovație. Aceste Centre Naționale de Excelență strategice pentru țară trebuie susținute adecvat în timpul implementării și post-implementare.
Adoptarea unor legi relevante. Cu implicarea ministerului, s-a început elaborarea în timpul mandatului meu și s-au adoptat ulterior două legi importante pentru sistemul național de CDI:
Legea privind aderarea țării la programul european ELIXIR, în științele vieții. Sper să folosim cât mai bine acest mecanism în anii care vin (https://news.ubbcluj.ro/comunicate-de-presa/ubb-saluta-adoptarea-legii-de-aderare-a-romaniei-la-elixir-infrastructura-europeana-pentru-date-si-resurse-bioinformatice-in-stiintele-vietii/).
Legea privind digitalizarea și eficientizarea sistemului de CDI – deși draftul a fost finalizat și aprobat de CNSTI în timpul mandatului meu ca ministru (https://www.edu.ro/press_rel_213_2025), în final, ca urmare a schimbărilor politice ulterioare (Guvernul nu mai avea drept de inițiativă legislativă), demersul a fost unul parlamentar (2026), cu implicarea ministerului și a Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC). Mă bucură implicarea ministerului și demersul parlamentar pentru a finaliza acest proiect. Sper că va aduce eficiență și simplificare în sistem, iar faptul că toate unitățile CDI din țară trebuie să fie evaluate în sistemul european HRS4R pentru a accesa fonduri publice va aduce cu sine și calitate crescută.
Politici internaționale. Am încheiat și am primit aprobarea (în 2025) aderării României la OECD, pentru componenta de CDI (cu implicarea directă a ANC), proces demarat anii trecuți. Acum ar trebui organizat un eveniment formal de încheiere (https://www.research.gov.ro/avizul-formal-al-comitetului-pentru-stiinta-si-politica-tehnologica-al-ocde-confirma-alinierea-la-standardele-internationale-28169/). Acesta a venit după obținerea aceluiași lucru pentru educație, unde rolul meu a fost să definitivez și să aprob raportul final și să organizez lansarea și dezbaterea acestuia, lucruri pe care le-am făcut în 2025 (https://www.edu.ro/press_rel_53_2025). Așadar, la sfârșitul anului 2025, educația și cercetarea românească erau pregătite pentru aderarea țării la OECD.
CONCLUZII
Nu în ultimul rând, cu referire la tema zilei, reamintesc că în Raportul Ministerial de Diagnostic QX vorbeam despre salarizarea adecvată în sistemul de educație-cercetare și despre bonusurile de performanță (incluziune/progres/excelență), astfel încât am susținut ca ministru și susțin și acum că legea salarizării unitare trebuie să onoreze promisiunile făcute sistemelor de educație-cercetare de către factorul politic în 2023/2024, inclusiv să asigure echivalarea funcțiilor didactice cu cele de cercetare sub aspectul salarizării.
În încheiere, îmi reafirm convingerea că Programul Ministerial de Reforme QX este un antidot adecvat la analfabetismul funcțional și la colonizarea științifică a țării, dar și un stimulent al unei educații de calitate și al unui sistem de cercetare performant, împreună putând contribui la dezvoltarea țării ca o societate bazată pe cunoaștere, susținând în final calitatea vieții și bunăstarea oamenilor. Așa cum am mai spus, nu am pretenția, orgoliul sau aroganța că este singura cale posibilă, aceasta este viziunea mea și a echipei cu care am lucrat, iar dacă se va implementa, vom putea observa efectele sale pozitive în 4-5 ani. Dacă nu, să sperăm că nu ne vom întoarce la ce am avut înainte, ci se va găsi o altă propunere mai bună!”
a scris Daniel David, rectorul UBB, pe blogul său.