Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, deplânge faptul că există un ”nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii Europene, în condițiile în care suntem actori pe aceeași piață”.
Acesta a participat la o dezbatere pe marginea raportului privind performanța Politicii Agricole Comune în perioada 2014-2021.
”Cred că performanța PAC, dincolo de orice s-ar spune, în afară de ce spun colegii de la AGRI, pentru că noi cu toții suntem conștienți de importanța unei producții agricole comune puternice, pentru că nu am avea un sector agricol durabil la nivel european fără un instrument PAC puternic , indiferent de ce parte suntem a mesei, dar evident că avem un impact diferit în funcție de nivelul subvențiilor care se
dau în fiecare țară, pentru că din păcate, avem astăzi un nivel de subvenție diferențiat în diverse state ale Uniunii Europene, în condițiile în care suntem actori pe aceeași piață în ceea ce înseamnă inputurile, avem aceleași costuri de înființare a culturilor, indiferent că discutăm de Franța, Germania, România sau Ungaria, prețurile sunt la fel, piața pe care vindem este la fel și din păcate, subvențiile sunt diferențiate”, a subliniat Buda.
În acest context, eurodeputatul l-a întrebat pe reprezentantul Comisiei Europene câte proiecte a avut ”finanțate din Pilonul II de dezvoltare, de exemplu, în urmă cu câțiva ani de zile și câte le mai regăsim astăzi în piață”.
”Este foarte important să vedem: Oare banii pe care nu i-am dat pentru dezvoltare, plecând de la Tânărul Fermier, plecând de la ceea ce înseamnă dezvoltarea unor sectoare de procesare și așa mai departe, regăsim aceste structuri economice în piață și astăzi? Există perspectiva să le regăsim și în viitor? E nevoie să venim cu măsuri suplimentare pentru acestea? Pentru că din ceea ce am discutat cu fermierii din România, să știți că nu este suficient să-i dăm unui tânăr fermier 50.000 euro, îl închidem în ceea ce înseamnă posibilitatea de a accesa fonduri europene pe următoarea perioadă de 3-4 ani de zile până la implementare și pe urmă ne așteptăm să-l regăsim în piață peste încă 2 ani de zile. De aceea cred că sub acest aspect trebuie să vedem în ce măsură trebuie să intervenim secvențial pe cei pe care i-am ajutat la început, dacă nu au nevoie de ajutor și mai departe pentru a putea să-i regăsim în piață pentru că simplul fapt că le dăm niște bani nu este suficient în opinia mea”, a completat acesta.
Drept răspuns, reprezentantul Comisiei Europene a punctat că ”piețele sunt și nu sunt la fel. Dacă ar fi să comparăm ce ați spus dumneavoastră cu ce s-a spus despre Țările de Jos, veți vedea că în ceea ce privește prețurile la produse sau prețurile la îngrășăminte, fermierii se confruntă cu același lucru. Dar când este vorba de piețele de terenuri, care este unul dintre elementele cele mai importante în materie de active disponibile fermierilor, atunci situația este foarte diferită între statele membre, atât în ceea ce privește prețul arendării pe o unitate de teren cât și în ceea ce privește deținerea terenurilor. 50% din terenuri sunt în arendă și aceasta poate ajunge la 80% și în ceea ce privește legislația în statele membre privind moștenirile și așa mai departe. Există anumite elemente care schimbă mult capacitatea statelor membre de a face ajustări, inclusiv în redistribuirea sprijinului. În 3 studii de impact succesive am vrut să vedem cum se poate redistribui sprijinul în mod echitabil, ținând cont de costul terenurilor și costul muncii”.
La rândul său, Daniel Buda i-a dat dreptate oficialului executivului european când vine vorba de ”accesibilitatea la terenuri” și a ținut să clarifice că se referea la ”efortul financiar pe care îl face fermierul din România și din estul Europei în general, pe unitatea de hectar lucrată”.
”El ca să ajungă la același nivel cu fermierul pe care îl raportăm din altă parte a UE, trebuie să facă un efort mult mai mare. Atenție legat de ceea ce înseamnă plata arendei, că în România, plata arendei se raportează la bursa cerealelor de la Londra. Eu mă refer la ceea ce înseamnă efortul făcut pe unitatea de hectar de către fermierul din România. Pentru că acolo avem aceleași costuri de producție și ne adresăm pe aceeași piață. Mulțumesc oricum pentru observații”, a explicat eurodeputatul.
”Ceea ce ați spus despre fermierii români: Aici follow-up-ul, banii care vor veni la fermieri după aceea, va depinde foarte mult de monitorizarea la nivelul Comisiei și va depinde de felul în care monitorizăm noi ce se întâmplă în statele membre. Tocmai m-am întors din țara mea, din Grecia într-o astfel de misiune și ceea ce am spus acolo este că 30 de ani am ascultat aceleași probleme și așa este: Dacă se schimbă politica dar nu se schimbă nimic în anumite domenii, totuși există răspunderea și în altă parte. Trebuie totuși să ne uităm atent și la ce se întâmplă la fața locului”, i-a răspuns reprezentantul Comisiei Europene.
Sursa: caleaeuropeana.ro