Daniel David, după rezultatele PISA 2025: “Catastrofa” pe înțelesul tuturor și antidotul Școlilor QX! 

Rezultatele PISA 2025 arată o alterare a performanțelor elevilor români la matematică, lectură și științe, cu procente ridicate de elevi care nu ating nivelul minim de competență. Fostul ministru al Educației, Daniel David, vorbește despre „analfabetismul funcțional” ca despre un risc de securitate națională și susține că România are nevoie de o schimbare de paradigmă în educație. Într-o analiză publicată pe blogul său, rectorul Universității Babeș- Bolyai propune Școlile QX și orientarea sistemului către „paradigma PISA” drept posibil antidot la criza actuală.

Analiza mai jos:

În sinteză, despre rezultatele PISA 2025: „Catastrofa” pe înțelesul tuturor și antidotul Școlilor QX!

REPREZENTATIVE

REZUMAT

• Rezultatele la PISA 2025 sunt mai proaste decât la PISA 2022 și confirmă îngrijorările Diagnosticului Ministerial QX din 2025 că analfabetismul funcțional este risc de securitate națională, întărind astfel și decizia de a fi inclus analfabetismul funcțional în Strategia Națională de Apărare a Țării. Simplu spus, analfabetismul funcțional arată o incapacitate de a utiliza competențele dobândite la un nivel de bază relevant pentru viața cotidiană/societate/mediul socioeconomic.
  • Dar să observăm și scăderea mediei OECD de la PISA 2022 la PISA 2025 (deși asta nu ajută la procentul de analfabetism funcțional în România).
• Infuzia de resurse într-un sistem nereformat paradigmatic poate duce la anomalii educaționale (ex. burse de merit cu nota 5; fragmentări de clase/școli), cu impact negativ nu doar asupra eficienței financiare, ci și a procesului educațional.
• Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuși să recuperăm decalajele și să însănătoșim sistemul de educație. În preuniversitar, cred că paradigma PISA și (prin) modelul Școlilor QXsunt calea de urmat, cale care deschide acum și posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens (ex. creșterea finanțării pe măsura angajamentelor legale și/sau publice). Nu am aroganța să cred că este singura cale, dar este o cale care ne poate duce acolo. Dacă nu se implementează, este responsabilitatea celor care o blochează să vină cu o altă soluție pentru țară, deoarece ceea ce s-a făcut până acum se pare că nu funcționează.

I. INTRODUCERE

Au fost publicate rezultatele PISA 2025. Datele s-au cules pe parcursul anului școlar 2024-2025, mai precis în mai-iunie 2025, fiind incluși, ca țintă, elevi între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni. Simplu spus, testele PISA vizează modul de utilizare a competențelor dobândite în școală în viața cotidiană. Performanța PISA 2025 trebuie urmărită și înțeleasă și ca efect al politicilor de educație de după 2022 (după PISA 2022), și chiar dinainte, până la culegerea noilor date din 2025 (PISA 2025).

II. CONTEXT

Ca ministru al educației și cercetării, am făcut un Diagnostic Ministerial QX, pe baza căruia am propus apoi un Program Ministerial de Reforme QX, care au început să fie implementate din anul școlar 2025 (septembrie)-2026. Q provine de la „Questions” (întrebări), iar X, de la „Necunoscut”, Școlile QX însemnând școli care caută răspunsuri inovative la întrebările relevante față de problemele prezentului/viitorului. Așadar, efectul acestor reforme QX, dacă se vor menține și se vor implementa adecvat, se va vedea în noua testare PISA din 2029, caz în care eu, ca fost ministru al educației și cercetării, îmi pot asuma atunci responsabilitățile principale, cu „bunele” și cu „relele” cu care vin la pachet.

III. REZULTATE PISA 2025 (în sinteză) – În baza: OECD (2026), PISA 2025 Results (Volume I): Future-Ready Students, PISA, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/73451bc5-en. Nota pentru România a fost redactată de Francesco Avvisati (Direcția OECD pentru Educație și Competențe) (vezi și la https://www.oecd.org/en/countries/romania.html).

MATEMATICĂ

• Matematică – PISA 2025: România are 419 puncte (sub media OECD de 463/469 de puncte). La PISA 2022, punctajul României a fost de 428 de puncte (Media OECD a fost de 480 de puncte).
  • La PISA 2025, 52% dintre elevii români nu ating nivelul de bază (2), ceea ce îi plasează sub sintagma mai generală de analfabetism funcțional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcțional este de 35%.
  • La PISA 2025, România are 4% performanțe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 8%.

LECTURĂ

• Lectură – PISA 2025: România are 413 puncte (sub media OECD de 461/466 de puncte). La PISA 2022, punctajul României a fost 428 de puncte (Media OECD a fost de 482 de puncte).
  • La PISA 2025, 48% dintre elevi nu ating nivelul de bază (2), ceea ce îi plasează sub sintagma analfabetism funcțional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcțional este de 31%.
  • La PISA 2025, România are 1% performanțe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 6%.

ȘTIINȚE

• Științe – PISA 2025: România are 425 de puncte (sub media OECD de 482/486 de puncte). La PISA 2022, punctajul României a fost 428 de puncte (Media OECD a fost de 491 de puncte).
  • La PISA 2025, 46% dintre elevi nu ating nivelul de bază, ceea ce îi plasează sub sintagma analfabetism funcțional (functional illiteracy). Media OECD în zona de analfabetism funcțional este de 26%.
  • La PISA 2025, România are 2% performanțe ridicate (nivelurile 5/6) vs. Media OECD de 7%.
  • La PISA 2025, în România, elevii avantajați socioeconomic au o performanță cu 122 de puncte peste cei dezavantajați socioeconomic; la nivelul OECD diferența între aceste grupuri este de 85 de puncte. Între PISA 2015 și PISA 2025, acest rol al decalajului socioeconomic în performanța educațională în științe a crescut în România (mai ales prin scăderea performanței celor din mediul socioeconomic dezavantajat) și s-a redus la nivelul OECD.
    • Varianța în rezultatele la științe în România este explicată în jur de 22% de mediul socioeconomic, în timp ce în OECD mediul socioeconomic explică 12% din varianța rezultatelor.

REZOLVAREA COMPUTAȚIONALĂ A PROBLEMELOR (Indicator PISA nou)

• Rezolvarea computațională a problemelor – PISA 2025: România are 442 de puncte (sub media OECD).
• La PISA 2025, 57% dintre elevi nu ating nivelul de bază (2), ceea ce îi plasează sub sintagma analfabetism funcțional (functional illiteracy). Media OECD în zona analfabetismului funcțional este de 36%.

IV. CONCLUZII ȘI DISCUȚII

1. Față de PISA 2022, la PISA 2025, în țară, avem o scădere a scorurilor la matematică, lectură și științe, în cazul literaturii scăderea fiind și una semnificativă statistic.

• Este ceva în neregulă cu capacitatea copiilor din țară de a învăța și/sau a profesorilor de a preda eficient? NU! Ca psiholog, spun că elevii români au capacitățile de inteligență și creativitate comparabile cu elevii altor țări, iar, ca fost ministru al educației și cercetării, cred că profesorii români au nivelul adecvat de pregătire pentru a putea să predea eficient.
• Să observăm și scăderea mediei OECD de la PISA 2022 la PISA 2025 (deși asta nu ajută la procentul de analfabetism funcțional în România).

2. Încă dinainte de 2022, dar mai ales din 2023, PISA 2025 a beneficiat de o serie de măsuri educaționale de sistem:

• Generalizarea reducerii efectivelor de copii în clase (până la a se accepta clase de a VIII-a cu 1-7 copii).
  • Deși poate conta în anumite contexte, nu este un factor cheie în performanța educațională, calitatea educației fiind mai importantă. În România, acest lucru este adesea ilustrat și prin faptul că în urbanul mare, unde performanța PISA este mai bună, clasele pot fi adesea mai mari decât în anumite zone rurale cu performanțe mai slabe la PISA.
• Creșterea fondului și tipurilor de burse.
  • Fără a intra în nuanțe, nu simplific mult spunând că, în general, studiile arată că mai ales ajutoarele/bursele sociale contribuie la aducerea și menținerea copiilor la școală, ceea ce indirect poate afecta, în principiu, și performanța educațională (dar cu efecte mai mici și nu în zona de excelență), lucru care m-a făcut ca ministru să le păstrez și în condițiile crizei fiscal-bugetare din 2025. Bursele bazate pe merit/performanță au un efect mai neclar (mic/mixt) asupra performanței educaționale, și acesta eventual vizibil (când există) mai ales în zona progresului (și depinzând și de modul de oferire a recompensei – de aceea, nu am intrat aici în detalii).
• Creșterea salariilor în sistemul de educație preuniversitară.
  • Creșterea salariilor profesorilor nu se exprimă imediat în performanța educațională a elevilor, mai ales fără alte măsuri și pe termen scurt-mediu. Dar aceasta contribuie la atractivitatea sistemului pentru oameni valoroși și la stabilizarea corpului profesoral, cu potențial impact pe termen mediu-lung. De aceea, înainte de a fi ministru, în timp ce eram ministru și după ce nu am mai fost ministru, am susținut legea salarizării în sistemul educațional, după angajamentele de la greva din 2023.

3. Dar aceste măsuri educaționale de sistem nu au avut un impact pozitiv asupra performanței educaționale a copiilor la testele PISA. Iată unele ipoteze posibile care ar explica acest fapt:

• Nu au avut un impact pentru că timpul a fost prea scurt. Posibil, deși studiile de specialitate sugerează, așa cum am spus, că astfel de măsuri au efecte mai reduse (dacă au) și indirecte asupra performanței educaționale, efectele lor fiind de alt tip (ex. retenția școlară), cu implicații asupra performanței, eventual pe termen mediu-lung.
• Nu au avut un impact, pentru că alți factori educaționali contează mai mult, și anume orientarea procesului educațional spre „paradigma PISA”. Fără a nega rolul factorilor de la punctul 2, dimpotrivă, chiar cred că pot conta, dacă sunt implementați adecvat, cred însă că efectul mai mare se poate obține printr-un astfel de demers de schimbare paradigmatică! De aceea, Programul Ministerial de Reforme QX, bazat pe Diagnosticul Ministerial QX, este atât un antidot la performanța scăzută la testele PISA, cât și un cadru de dezvoltare educațională pozitivă. Dacă se va implementa adecvat, în 2029 cred că performanțele României la testele PISA vor arăta mult mai bine. Și nu este vorba doar despre „rezultatul” la testul PISA, ci despre ce arată acest rezultat, cu referire la competențele dobândite în școală, cu relevanță pentru viața cotidiană. Nu am aroganța să cred că este singura cale, dar este o cale care ne poate duce acolo. Dacă nu se implementează, este responsabilitatea celor care o blochează să vină cu o altă soluție pentru țară, căci și nivelul actual al rezultatelor reprezintă un risc de securitate națională. În Școlile QX:
  • Orele remediale, focalizate pe (1) recuperarea competențelor neformate adecvat; (2) consolidarea celor formate adecvat; (3) progres și performanță și (4) pe utilizarea cotidiană a competențelor, introduse la nivel de ciclu primar (2 ore/săptămână) și gimnazial/liceal (25% din timpul fiecărei discipline), pot aduce adecvat viziunea și paradigma PISA în educația românească.
  • Regândirea curriculumului, prin prisma competențelor corect definite și a relevanței acestora pentru viața cotidiană (așa cum s-a întâmplat cu reforma QX a curriculumului la nivelul liceului).
  • Extinderea testărilor naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru a acoperi mai multe competențe, atât în variantă curriculară, cât și într-o variantă care accentuează paradigma PISA, dublate de implementarea obligatorie a planului individualizat, vor contribui la asimilarea viziunii și paradigmei PISA în arhitectura școlilor românești.
  • Susținerea intervențiilor sociale (ex. burse sociale, „masa caldă”) și a unor reforme QX legate de reducerea discrepanțelor dintre unitățile școlare (ex. „Școală mentor-Școală mentorat”, comasări în unități școlare centrale mai mari, unde pot ajunge profesori calificați și resurse educaționale, „campusuri rurale”, învățământ simultan de calitate etc.), cred că sunt alte mecanisme prin care putem crește performanța educațională în paradigma PISA 2025.
  • Așa cum am mai afirmat în diverse texte, în ciuda unor mituri care au circulat intens, în anul 2025 cred că eu am avut ca ministru cel mai mare buget consolidat al educației din ultimii 20 de ani (aproximativ 4,32% din PIB, estimat la sfârșitul anului 2025). Asta pentru că reducerile s-au făcut din promisiuni (nesustenabile și bazate pe împrumuturi), nu atât din bugetul alocat la începutul anului 2025. Dar, dacă ducem bani într-un sistem nereformat, apar anomalii și risipă. În acest context, un alt mit care merită amintit este acela că nu poți face reforme fără bani. Dimpotrivă, reformele trebuie întâi să se asigure că fondurile disponibile sunt cheltuite eficient. Altfel, ajungem iar la merit cu nota 5! Sistemul educațional este acum mai reformat, așa că în Școlile QX putem asimila mai eficient resurse financiare, care trebuie să vină, deoarece mai avem loc până la minimum 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pe care l-am angajat prin legislație, inclusiv putem acorda cu curaj sumele promise de după greva din 2023 privind salarizarea în educație.

4. Ca parte din discuții, este interesant să comparăm aceste performanțe cu ultimele date disponibile din testarea TIMSS.Concluziile pentru testarea TIMSS, la clasa a VIII-a, sunt (preluate din https://www.edu.ro/comunicat_presa_113_2024_rezultate_RO_TIMSS23):

• La matematică: „[…] Elevii români au obținut 496 de puncte, cu 18 puncte peste media internațională (478 de puncte). Scorul mediu obținut de elevii români la matematică în 2023 este cu 18 puncte mai mare decât scorul obținut în 2019. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 83% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 9% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel.”
• La științe: „[…] Elevii români au obținut 466 de puncte, cu 12 puncte sub media internațională (478 de puncte). Scorul mediu obținut de elevii români la științe în 2023 este cu 4 puncte mai mic decât scorul obținut în 2019. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 79% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 16% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel.”
• Așadar, de ce avem performanțe bune la matematică la TIMSS 2023, dar nu și la PISA 2025? La științe, rezultatele atât la TIMSS 2023, cât și la PISA 2025 sunt mai slabe decât media internațională de referință. Sigur, poate pentru că eșantionul nu este același și chiar vârsta elevilor este ușor diferită (dar apropiată). Itemii utilizați sunt, de asemenea, diferiți. În timp ce TIMSS este conceput mai mult după programele școlare, testând elemente de cunoștințe/aplicații/raționament din structura acestora, PISA are o mai mare independență față de acestea, testând modul în care competențele din programe ar trebui să susțină o funcționalitate cotidiană. Altfel spus, paradigma PISA pornește de la situații de viață, pe care copiii trebuie să le vadă „matematic” sau „științific” și, astfel, să găsească soluții eficiente: cum modelezi situația cotidiană prin „ce știi – ce știi să faci”, găsind astfel soluții funcționale. La TIMSS, nu se evită aplicațiile cotidiene, dar se pornește adesea de la programele școlare: „ce știi – ce știi să faci”, disciplinar sau în relație cu viața cotidiană. Așadar, deși itemii nu sunt complet diferiți, totuși, nu se suprapun ca model complet, iar acest lucru ar putea explica diferența de performanță. Așadar, dacă la TIMSS suntem în regulă la matematică, la științe mai avem de lucru – ceea ce probabil ar fi o consecință a faptului că evaluarea națională reduce motivația educațională pentru științe, în condițiile în care este focalizată pe matematică. Trebuie însă ca în tot curriculumul să asimilăm și paradigma PISA, care, în final, are legătură mai directă cu viața cotidiană și, astfel, cu adaptarea noastră în societate și în mediul socioeconomic.

În concluzie, diversele măsuri educaționale implementate până în 2025 nu au reușit să reducă analfabetismul funcțional, adesea acestea fiind mai ales dezvoltări, unele importante, în cadrul vechilor paradigme. Dimpotrivă, în 2025, se observă o creștere a acestuia, ceea ce confirmă îngrijorările din Diagnosticul Ministerial QX și întărește decizia pe care am avut-o de a include analfabetismul funcțional ca risc de securitate națională în Strategia Națională de Apărare a Țării și de a provoca sistemul românesc de educație la o schimbare paradigmatică. Așa cum am spus, o țară care are un asemenea nivel de analfabetism funcțional devine ușor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraționiste și antisistem și va avea o economie neeficientă, deoarece nu este susținută de competențele oamenilor țării. În plus, a duce resurse într-un sistem nereformat, generează, așa cum am mai menționat aici și cum am arătat în diverse texte, anomalii, cu impact negativ asupra performanței educaționale și eficienței financiare (ex. burse de merit cu nota 5;  plata cu ora, care din mecanism de excepție, devine mecanism de creștere a veniturilor, cu impact asupra fragmentării claselor, școlilor etc.). Cred că Programul Ministerial de Reforme QX, bazat pe Diagnosticul Ministerial QX, este atât un mecanism de schimbare paradigmatică și de dezvoltare a sistemului educațional românesc, cât și un antidot direct la analfabetismul funcțional. În plus, în sistemul QX putem fi mai credibili în a solicita resursele necesare – ex. pragul minim de 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli și salarizarea promisă după greva din 2023 -, fără a mai putea fi suspectați că le utilizăm ineficient.

V. REFERINȚE SELECTIVE

OECD (2026), PISA 2025 Results (Volume I): Future-Ready Students, PISA, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/73451bc5-en. Nota pentru România a fost redactată de Francesco Avvisati (Direcția OECD pentru Educație și Competențe).”,

a scris rectorul UBB Daniel David pe blogul său!