FOTO: Zece locuri deosebite de vizitat în Cluj-Napoca. Ce este de văzut în capitala Ardealului

Reintrat în atenție prin rapiditatea cu care s-a dezvoltat, Cluj-Napoca rămâne un oraș care păstrează istorii de prestigiu, cinstește tradițiile strămoșilor și valorifică bogățiile puse la dispoziție de natură.

Piața Unirii, o intersecție a istoriilor

Piaţa Unirii, cu Biserica Sfântul Mihail şi statuia lui Matia Corvin, este imaginea care nu lipsește de pe orice pliant turistic despre Cluj-Napoca. Și astăzi, la fel ca în Evul Mediu, când piața era miezul orașului, în Unirii vei găsi cele mai importante evenimente ale orașului – Festivalul Internațional de Film Transilvania, Zilele Clujului, Târgul de Crăciun și majoritatea festivalurilor care animă urbea.

Piaţa Unirii a fost aleasă, în 2011, de cititorii „Adevărul“, în cadrul campaniei „Alege simbolul orașului“, drept cel mai reprezentativ loc al Clujului.

Piața e dominată de statuia lui Matia Corvin, cel mai important rege care s-a născut la Cluj, a cărui casă memorială se află la câteva sute de metri, în Piața Muzeului.

Dacă românii îl cunosc drept fiul lui Iancu de Hunedoara, pentru maghiari Matia Corvin a fost unul dintre cei mai importanți regi. A fost apreciat și ca lider militar puternic, Ungaria cunoscând pe timpul său cea mai vastă întindere, dar și ca om de cultură, curtea sa fiind frecventată de importanți artiști ai vremii – Bibliotheca Corviniana avea cea mai mare colecție europeană de cronici istorice și lucrări filosofice și științifice din secolul al XV-lea.

Ansamblul monumental din Piața Unirii îl reprezintă pe regele maghiar alături de cei patru generali ai săi. Pentru a rămâne în amintirea orașului, celebrul autor al sculpturii în acea vreme, János Fadrusz, l-a realizat pe Ştefan Bathory, unul dintre cei patru generali, după propriul său chip.

Piața Unirii din Cluj-Napoca este cel mai popular loc din oraș. FOTO: Visit Cluj

Biserică, hotel, palat

Piața este înconjurată de clădiri pline de istorie și de povești, începând cu Biserica Parohială Sfântul Mihail. Construcția bisericii gotice a început în 1316 și s-a derulat pe parcursul a 150 de ani, edificiul suferind mai multe intervenții. Interesant este faptul că turnul neogotic al bisericii datează din secolul al XIX-lea şi a fost construit de către acelaşi arhitect care a realizat şi un turn la Catedrala Sfântul Ştefan din Viena. Legat de crucea de 5 metri, poleită cu aur, în oraș circulă legenda conform căreia, în anii ’80, s-a încercat sustragerea acesteia cu un elicopter, crezându-se că este din aur masiv. Istoricii susțin că e doar o legendă, iar crucea este doar suflată cu aur.

Pe latura estică se află Palatul Bánffy, care găzduiește muzeul de artă al orașului, clădire care a fost pierdută de ultimul descendent al familiei Banffy, Dionisie, din cauza patimii sale pentru jocurile de noroc care l-a înglodat în datorii. La câțiva metri de această construcție barocă se află două clădiri identice, dispuse de o parte şi de alta a străzii Iuliu Maniu, despre care legenda spune că au fost astfel construite de un nobil pentru ca cele două fiice moştenitoare ale sale să nu se supere. Realitatea este alta: acestea au fost realizate conform unui stil urbanistic la modă în 1900, folosit foarte mult în Paris, care prevedea ca străzile să fie „în oglindă“, adică imobilele să fie identice de o parte şi de alta a străzii.

Clădirea aflată la intersecţia dintre strada Napoca şi strada Universităţii, cu vedere spre Piaţa Unirii, a fost primul hotel de lux al Clujului la sfârşitul secolului al XIX-lea. Clădirea în stil neobaroc a fost inspirată după Hotelul New York din Budapesta, mult timp fiind cunoscută chiar sub această denumire. Până la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, aici a funcționat o cafenea, care aduna oameni de cultură şi ziarişti importanți. După 1950, hotelul și-a schimbat denumirea în Continental și a continuat să fie un loc de reuniune a boemei locale. În prezent, însă, este părăsit.

În apropierea Hotelului Continental se află Palatul Rhédey, care reprezintă legătura orașului cu Casa Regală a Marii Britanii. Aici şi-a petrecut o mare parte a copilăriei Claudine Rhédey de Kis-Rhéde, stră-străbunica regretatei Regine Elisabeta a II-a. Claudine era cunoscută drept una dintre cele mai frumoase femei ale epocii. Era atât de frumoasă, încât ducele de Wurttemberg, un descendent al familiei regale a Germaniei, a fost de acord cu un lucru foarte rar întâlnit atunci: o căsătorie morganatică, în care contesa și copiii ei nu puteau să pretindă nici titlurile nobiliare și nici moștenirea familiei regale, din cauza diferenței mari de ranguri sociale dintre familiile celor doi.

Cimitirul Hajongard, un Montparnasse al Clujului

Așa cum Parisul are Cimitirul Montparnasse, un loc de neratat pentru turiști, Clujul are Cimitirul Central sau Hajongard, cum îi spun localnicii. Timp de 400 de ani, aici și-a găsit loc de veci elita orașului, fie că vorbim despre nobilime, artiști sau intelectuali importanți, printre care îi amintim pe Ion Agârbiceanu, Emil Racoviță, Gheorghe Dima, Constantin Daicoviciu, Iuliu Hațieganu, Apaczai Csere Janos, Samuel Brassai, Laszlo Kovary. În cele 14 hectare pe care se întinde cimitirul vei găsi nenumărate pietre funerare care spun poveștile unor oameni extraordinari, însă două dintre acestea atrag atenția în mod special: două cripte în formă de piramidă și monumentul funerar închinat Smarandei Brăescu, prima femeie-parașutist din România.

Cele două cripte în formă de piramidă din Hajongard pot fi, oricând, punctul de plecare pentru una dintre cărţile lui Dan Brown. Cea mai spectaculoasă a aparţinut dinastiei de farmacişti Mauksch-Hintz, care are o istorie de două veacuri, iar cealaltă, familiei de conţi Beldi. Povestea criptelor începe cu campania victorioasă a generalului Napoleon Bonaparte din 1798 din Egipt. Ambițiosul francez a luat cu el 160 de oameni de ştiinţă care, împreună cu vreo 2.000 de artişti şi tehnicieni, au realizat monumentala lucrare „Descrierea Egiptului“. S-a născut astfel o adevărată fascinație pentru exotica țară, care s-a manifestat în toate domeniile, de la arhitectură, artă decorativă şi vizuală la mobilier. Renaşterea egipteană, care face parte din stilul Empire, a înflorit între 1800 şi 1815 în Franţa şi s-a răspândit în întreaga Europă şi în Statele Unite.

În Franţa, criptele piramidale au devenit rapid o modă, care însă, în Europa de Est, a rămas o raritate. Totuși, fascinaţia pentru Egipt a ajuns în rândul elitelor transilvănene. Bunăoară, prima dinastie de farmaciști din Cluj – Mauksch-Hintz – a ridicat în 1835 cea mai spectaculoasă criptă din cimitirul central al oraşului: un monument funerar în forma unei piramide, realizat din blocuri de piatră. Motivele care au stat în spatele alegerii văduvei lui Johan Martin Mauksch, Eleonora Lassgalner, nu se cunosc nici până astăzi.

Există însă indicii care atestă că familia Mauksch avea afinităţi pentru cultura faraonilor: pe rafturile farmaciei familiei din centrul orașului, în secolul al XVIII-lea, se găsea, printre cele mai exotice leacuri, şi praful de mumie, un ingredient despre care se credea că prelungeşte viaţa şi vindecă toate bolile, inclusiv ciuma şi holera.

Monumentul funerar, impunător şi misterios, este realizat în stil clasicist. Camera mortuară este acoperită cu plăci din piatră care imită o piramidă egipteană. Pe latura estică a cavoului se află intrarea în camera mortuară, ce seamănă cu intrarea într-un templu: portalul e format dintr-un timpan, susţinut de patru coloane dorice. În stânga şi în dreapta uşii se găsesc reliefuri sculptate în marmură, tot în stil clasicist, unul cu silueta unei femei şi celălalt cu silueta unui bărbat. De asemenea, găsim reprezentate o clepsidră, un craniu și o urnă, care sugerează trecerea timpului. Apare și simbolul şarpelui, care face referire la formația de farmaciști a dinastiei. S-a vorbit și de o anumită simbolistică masonică a acestora, dar cei mai mulți istorici o pun pe seama unei mode a vremii.

Cripta în formă de piramidă a familiei Mauksch-Hintz. FOTO: Cluj Travel

Locul de veci al unui conte

Celălalt cavou aparţine familiei nobiliare Beldi și nu este atât de spectaculos, are doar un acoperiş în formă de piramidă, acoperit cu ţiglă şi cu tablă. Este vorba despre o familie de juzi regali care a ajuns, la un moment dat, atât de puternică încât să emită pretenții la tronul Transilvaniei. Cavoul a fost construit în jurul anului 1870 de contele Ferencz Beldi (1798-1880), fost şambelan cezaro-crăiesc şi comite suprem al comitatului Târnava. Fiul cel mare al acestuia, contele Akos Beldi de Ozun (1846-1932), a fost o personalitate importantă a Clujului la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. El a realizat, în calitate de comite suprem al comitatului Cluj, o dezvoltare extraordinară a orașului: a construit o mare parte din reţeaua de apă şi canalizare, dar și clădiri importante din oraş, precum clădirea centrală a Universităţii, clinicile universitare şi Teatrul Naţional.

Smaranda Brăescu, prima femeie-paraşutist din România şi printre primele din lume, numită de presa internaţională „Regina Aerului” după ce a doborât recordul mondial la săritura cu paraşuta, decorată în Al Doilea Război Mondial pentru activitatea ei în „Escadrila albă“, îşi doarme somnul de veci în Cimitirul central din Cluj. În 1932, ea a ajuns celebră în toată lumea după ce a doborât recordul mondial, sărind cu paraşuta de la 7.400 de metri. În același an, ea a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1.100 de kilometri, între Roma și Tripoli.

Grădina japoneză din cadrul Grădinii Botanice Cluj. FOTO: UBB

Grădina Botanică adună plante din toată lumea

Grădina Botanică „Alexandru Borza“ și Muzeul Botanic reprezintă un paradis verde de 14 hectare chiar în centrul orașului, unde găsești circa 10.000 de specii de plante aduse din toate colțurile Pământului.

Poți începe o călătorie virtuală exotică în zona celor șase sere care se întind pe 2.000 de metri pătrați. În Sera Aquarium intri în lumea vegetaţiei luxuriante de tip ecuatorial, unde la temperaturi de 30-35 de grade Celsius, într-un bazin rotund, poți vedea una dintre cele mai mari specii de nufăr din lume, Victoria cruziana.

În Sera Palmierilor, care are o înălţime de 16 metri, vei găsi o sumedenie de plante specifice zonelor calde. În mijloc se află palmierul de ulei, originar din Africa de Est, alături de specii de palmieri precum Caryota, Livistona, Arenga, dar și eucaliptul albastru, una dintre cele 400 de specii de eucalipt din Australia. Imaginea exotică e completată de câteva exemplare de curmal sălbatic, care au peste 145 de ani, de un bananier și de alte tipuri de palmieri.

În sera plantelor mediteraneene şi australiene veți găsi plante precum mirt, măslin, palmier pitic european, arbore de camfor, arborele de scorţişoară şi trandafir japonez. Una dintre cele mai instagramabile zone ale Grădinii este Grădina Japoneză care are în centru o ceainărie construită în jurul unui lac artificial. Nu lipsesc din imagine două mici cascade, o punte de piatră, un pod curbat tradițional japonez, lanterne de piatră, o fântână de piatră și o poartă sacră Torii. Aici vei găsi plante specifice florei din Japonia și China precum arborele pagodelor (Ginkgo biloba) și diverse specii de magnolie.

O altă zonă interesantă este Grădina Romană din centrul căreia veghează statuia lui Ceres, zeița romană a agriculturii. Aici vei găsi și două sarcofage romane provenite din cimitirul anticului municipiu roman Napoca. Cele mai spectaculoase specii sunt scoase primăvare din sere: măslin, smochin, palmier pitic. Vei găsi și plante comune, alimentare, medicinale și textile de pe vremea romanilor, care sunt populare și acum: ceapă, morcov, linte, bob, varză, grâu, mei, cicoare, in. Înainte de a pleca, trebuie neapărat să urci în Turnul de apă, de unde ai o imagine panoramică nu numai asupra grădinii botanice, dar și asupra orașului.

Pădurea Hoia Baciu cu ai săi arbori contorsionați. FOTO: Hoia Baciu Projekt

Pădurea Hoia-Baciu, loc al fantomelor și OZN-urilor

Cluj-Napoca este, de asemenea, un punct esențial pe harta turismului paranormal. O dată la câțiva ani apare câte un top al celor mai bântuite locuri sau păduri, în care găsim, la loc de cinste, Pădurea Hoia-Baciu, aflată la marginea orașului.

Probabil că notorietatea a fost adusă pădurii clujene cu ajutorul unui top publicat pe site-ul BBC în 2013. „Pădurea Hoia Baciu din Transilvania a atras o atenţie nedorită de peste o jumătate de secol. Localnicii din apropiere susţin că pădurea – care are o poiană circulară în centru – este un portal, iar cei care trec prin el s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată. Cei care au trecut prin poiană relatează că au avut stări de anxietate şi de greaţă. Copacii, despre care se spune că altădată erau drepţi şi înalţi, sunt acum răsuciţi, cu noduri“. Aceasta este descrierea din articolul despre cele mai bântuite cinci păduri din lume, publicat de BBC în 23 ianuarie 2013. Obiectivul turistic clujean s-a aflat într-o companie selectă alături de Pădurea Neagră din Germania, Pădurea Aokigahara din Japonia, Insula Păpuşilor din Mexic şi Pădurea Wychwood din Anglia.

Pentru pasionați, Pădurea Hoia-Baciu era cunoscută înainte de acest articol. Bunăoară, celebrul actor Nicolas Cage a vizitat locul în 2011 şi a rămas atât de impresionat încât a luat acasă o creangă de aici. Cage filma la Sibiu „Ghost Rider: Spirit Of Vengeance“, când a decis să facă o vizită la „Triungiul Bermudelor din România“. El a povestit în mai multe emisiuni experiența trăită aici. Nu a văzut oameni fără picioare care plutesc în aer, așa cum spera, dar starea resimțită aici l-a făcut să ia un suvenir: o ramură de 1,8 metri lungime pe care a dus-o în cabana sa din Anglia. „Am cioplit-o, am lăcuit-o şi am transformat-o într-un obiect decorativ frumos. Probabil sunt singura persoană din Glastonbury care are acasă o creangă de la Hoia-Baciu“, a povestit actorul.

Având în vedere cererea mare din partea turiștilor străini, din 2013 poți merge în pădure însoțit de ghizi, care îți arată cele mai interesante locuri și mai ales îți istorisesc cele mai interesante legende. Un tur standard de patru ore cuprinde platoul Sift, locul de la liziera pădurii unde biologul Alexandru Sift făcea în anii ’60 primele fotografii care au surprins fenomene ciudate şi Poiana Rotundă – o zonă circulară din mijlocul pădurii unde au fost surprinse în aceeaşi perioadă primele fotografii cu aşa-zise OZN-uri. De asemenea, turiştii sunt duşi în zona unde vegetaţia are forme ciudate, cum ar fi de exemplu copacii contorsionaţi. O tură prin Pădurea Hoia-Baciu merită a fi făcută, chiar dacă nu veți vedea OZN-uri sau alte fenomene paranormale, deoarece zona este de o frumusețe răpitoare.

Bizerica lui Horia din Cizer, la Muzeul Etnografic. FOTO: Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, străbunii și elita

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România (1922), are două stele Michelin conform ghidului aniversar „500 de peisaje, destinații și experiențe“. Printre cele 41.000 de obiecte țărănești tradiționale, datând din secolele XVII-XX, și un fond documentar de peste 80.000 de piese, aici poți vedea cunoscuta biserică a lui Horea din Cizer. De precizat este că cele mai vechi exponate datează din 1678.

Muzeul este împărțit în două: secția pavilionară și parcul etnografic. Parcul Etnografic „Romulus Vuia“, primul muzeu în aer liber din România, se întinde pe o suprafață de 12 hectare și are aproximativ 200 de obiective, care ne vor teleporta în satul românesc în urmă cu aproape 200 de ani. Vom afla cum se trăia pe vremea străbunicilor noștri, cum erau gospodăriile, cu ce se ocupau, cum se îmbrăcau, ce mâncau și multe altele.

Fondatorul parcului, etnograful Romulus Vuia, și-a imaginat un muzeu în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, care urmau să trăiască aici desfășurând activități tradiţionale.

Aici vei putea vedea una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Transilvania, unde se mai oficiază și astăzi cununii, care are o semnificație istorică deosebită. Este vorba despre biserica de lemn din satul Cizer, judeţul Sălaj, care a fost construită în 1773 de o echipă de dulgheri îndrumată – conform unei inscripţii – de Horea, conducătorul răscoalei ţăranilor români din anul 1784. Edificiul face parte din categoria bisericilor de lemn din Ardeal, a căror personalitate este „dată de simplitatea arhaică a volumelor (acoperişuri simple, turnuri elansate), de descendenţa ţărănească a unor elemente (pridvorul, scara) şi de absenţa influenţei accentuate a stilurilor arhitectonice culte, mult mai vizibilă în cazul altor biserici de lemn europene“, arată specialiștii muzeului.

Cealaltă parte a instituției se află chiar în centrul orașului. Dacă la final de secol al XVIII-lea, clădirea a găzuit cel mai căutat hotel din zonă, Calul Bălan, în secolul al XIX-lea, aceasta a devenit Palatul Reduta, unde erau organizate cele mai sofisticate baluri ale elitei clujene. Sala de concerte, unde și-au încântat auditoriul muzicieni celebri precum Franz Liszt, Johannes Brahms, George Enescu, Béla Bartók și unde a avut loc prima proiecţie cinematografică din oraş (1897), este folosită și astăzi pentru concerte de pian sau de colinde. În zona de expoziție se pot vedea obiecte tradiționale, costume populare, mobilier vechi, țesături etc. De asemenea, aici vei găsi și o expoziție tactilă, destinată persoanelor cu deficiență de vedere.

Centrul de cultură urbană Casino din Parcul Central. FOTO: Visit Cluj

Parcul Central și cele două cazinouri

Parcul Central este, la fel ca în orice oraș care se respectă, un loc ce merită vizitat. În Cluj-Napoca, acesta are o vechime de aproape 200 de ani și a reprezentat un punct central de recreere a locuitorilor în ultimele două secole. Un loc de atracție este lacul, unde vara te poți plimba cu barca și iarna cu patinele. Parcul găzduiește nu una, ci două clădiri în care au funcționat cazinouri. Vechiul cazinou, care a fost transformat în 2012 în centru de cultură urbană, găzduiește expoziții și evenimente culturale intresante. Chiar pe malul lacului, cazinoul nou, unde a funcționat și o școală de arte frumoase, este acum un local șic, unde poți să-ți bei cafeaua admirând panorama superbă.

Cele mai frumoase panorame ale Clujului se văd de pe Cetățuie. FOTO: Visit Cluj

Cetățuia, cea din Dealul Clujului

Cetățuia este locul unde trebuie să mergi pentru cele mai frumoase fotografii panoramice cu orașul. Dealul aflat la o altitudine de 405 metri a fost considerat de armata habsburgică locul perfect pentru amenajarea unei fortificații de apărare în formă de stea. Construcția a durat 20 de ani, fiind finalizată în 1735.

În incintă se aflau mai multe clădiri administrative, o garnizoană și un depozit de armament. Una dintre principalele întrebuințări ale fortificației a fost aceea de închisoare, aici fiind întemnițați mulți dintre revoluționarii de la 1848. În memoria lor a fost ridicată, după 1990, o cruce de fier înaltă de 23 de metri care cântărește 60 de tone.

Din vechea fortificație a fost păstrată și reabilitată Poarta Vieneză, una dintre principalele căi de acces în Cetate. În perioada comunistă, aici s-a construit un hotel panoramic, Belvedere, ale cărui camere oferă cea mai frumoasă panoramă asupra orașului.

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca are două stele Michelin. FOTO: Visit Cluj

Muzeul de Artă, gazdă a peste 12.000 de opere

Muzeul de Artă este găzduit de Palatul Banffy, cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca și unul de referință pentru arhitectura de secol al XVIII-lea din România. Clădirea impresionează prin seria de sculpturi realizate de Anton Schuchbauer, care-i reprezintă pe Hercule, Apollo, Marte, Minerva, Diana și Perseu.

Muzeul găzduiește o colectie de peste 12.000 de piese de pictură, sculptură, arte grafice și decorative. Puteți admira capodopere ale artiștilor români precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Corneliu Baba etc. În timpul verii, aici funcționează o terasă, unde se pot audia arii celebre de operă. De asemenea, muzeul are două stele Michelin conform Ghidului aniversar „500 de peisaje, destinații și experiențe“.

Muzeul zoologic. FOTO: UBB

Muzeul Zoologic – despre lumea necuvântătoarelor

Muzeul Zoologic al Universităţii „Babeş-Bolyai“ se află la parterul clădirii Facultății de Biologie, ajungând să fie al doilea muzeu de profil din România, după Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ din București. Vizitatorii au la dispoziție 700 de metri pătrați unde pot vedea o mare parte dintre speciile de animale din România şi din diferite colţuri ale lumii. Impresionante sunt colecțiile de păsări şi mamifere împăiate, de la cele mai comune de la noi până la cele mai exotice precum tigru, leu, girafă, cămilă, maimuțe. Există o serie de diorame mari care prezintă Delta Dunării, păsări din stufăriş, păsări răpitoare I, păsări răpitoare II, Câmpia Bărăganului şi supravieţuirea iarna. Microdiorama situată central prezintă o colecţie de păsări colibri compusă din 45 de exemplare.

Sub Muzeul de Zoologie se află Vivariul care găduiește 60 de specii de reptile, amfibieni, peşti şi artropode, în mediul lor natural. Când situaţia permite, se poate interacţiona cu animalele şi se pot observa diferite tipuri de comportament, hrănire, reproducere, apărare.

Sinagoga „Templul Memorial al Deportaților“. FOTO: Comunitatea evreilor cluj

Sinagoga  

Una dintre clădirile aparte pe care le veți găsi la Cluj-Napoca este Sinagoga „Templul Memorial al Deportaților“, de pe strada Horea, una dintre puținele construcții în stil maur din România. Între cele două turnuri principale ale faţadei se pot citi Tablele lui Moise (Cele 10 porunci), iar pe frontispiciu este scris în ebraică: „Să-mi construiţi lăcaş şi eu voi trăi printre voi“. Clădirea a fost inaugurată în 1887 și a fost distrusă de mai multe ori. Este cel mai reprezentativ monument de arhitectură al evreimii clujene, dar și o mărturie a deportării a peste 16.000 de evrei din oraș de către autoritățile maghiare care controlau orașul în 1944, cei mai mulţi fiind exterminați în infamul lagăr de la Auschwitz. Sinagoga este folosită și acum de comunitatea evreiască din oraș; este deschisă în timpul marilor sărbători iudaice, dar se poate vizita și de către persoanele interesate, la cerere putându-se asigura și ghid.

Cluj Arena este unul dintre locurile de neratat ale orașului, ne spune inteligența artificială.

Cluj-Napoca, prin ochii inteligenței artificiale

Folosind ChatGPT, un program de inteligență artificială care face furori în ultima vreme, am realizat un alt top al locurilor de vizitat în Cluj-Napoca. Iată rezultatele, așa cum au fost furnizate de IA:

1. Parcul Central din Cluj-Napoca este un loc popular atât pentru localnici, cât și pentru vizitatori. Are un lac, un loc de joacă și spațiu verde pentru a vă relaxa.

2. Muzeul Etnografic al Transilvaniei oferă o privire asupra bogăției istoriei culturale a regiunii.

3. Grădina Botanică din Cluj-Napoca găzduiește peste 10.000 de specii de plante, inclusiv o varietate de exemplare rare și exotice.

4. Pădurea Hoia-Baciu este un loc misterios și frumos cunoscut pentru evenimentele sale ciudate și pentru viața vegetală și animală neobișnuită.

5. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca adăpostește o colecție de artă românească și internațională.

6. Catedrala „Adormirea Maicii Domnului“ este o catedrală ortodoxă uimitoare, cu arhitectură complicată și fresce frumoase.

7. Biserica „Sf. Mihail“ este o biserică în stil gotic cu o istorie bogată ce datează din secolul al XIV-lea.

8. Palatul Banffy este un palat magnific în stil baroc care servește acum drept centru cultural (n.r. – Palatul Banffy este, în prezent, Muzeul de Artă).

9. Cluj Arena este un stadion sportiv modern care găzduiește o varietate de evenimente sportive și concerte.

10. Primăria Cluj-Napoca este o clădire neoclasică impresionantă care servește drept sediu al administrației orașului.

Sursa: adevarul.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *