Cineva spunea că mitul candidatului independent nu va mai ține peste 2 ani. Nu sunt de acord. Dar ca să intru în joc, zic să îl numim altfel: candidat alternativă! În marile orașe, votul se organizează tot mai mult în jurul unei logici de competiție nouă: candidații tradiționali și candidatul alternativă!
Luăm Clujul ca punct de referință. Momentul declanșator: europarlamentarele din 2019. Atunci, Clujul a oferit un prim semnal politic major: în municipiu USR a obținut 42,3 % din voturi în vreme ce PNL, partidul cu primar în exercițiu, partidul aflat în guvernarea locală, a luat doar 25,5 %.
Acest rezultat a arătat că primarul nu mai transferă automat voturi partidului, în plus există un electorat urban mare, reformist, dornic să voteze altceva. A fost momentul în care s-a conturat masa critică de electorat alternativ.
Alegerile din 2020 au însemnat o anomalie politică, pandemia a schimbat comportamentul electoral. Alegerile locale au fost mutate în septembrie, a fost o prezență mai mică, o mobilizare mai slabă a electoratului urban activ. Din acest motiv, rezultatul de atunci nu a testat cu adevărat masa critică formată în 2019.
Astfel 2024 a fost anul în care a apărut confirmarea masei critice alternative. La alegerile locale din Cluj-Napoca a apărut pentru prima dată un candidat alternativ puternic, care a obținut 30 %.
Dacă adunăm votul candidatului alternativ cu votul candidatului USR și cu votul candidatului REPER, cifra ajunge aproape de 40 %. Aproape același procent cu scorul din 2019. Ce rezultă: existența unui electorat stabil, nu a unui vot conjunctural.
În Cluj-Napoca, se consacră o masă critică de 40 %. Cu câteva particularități: este urbană, educată, are prezență mare la vot, urmărește politica locală și votează strategic, cumva cu cine are șanse mai mari. Este exact tipul de electorat care nu dispare între cicluri electorale. Oricum din 2019 până în 2028 vor fi 9 ani, ceea ce în politică este relativ puțin pentru ca un bloc electoral să se dizolve.
Tocmai pentru că acest electorat există, el va deveni ținta principală a fragmentării din partea candidaților afectați de alternativă. În 2028 este probabil să apară: independenți de ocazie, candidați de nișă, proiecte civice artificiale. Scopul lor este de a sparge votul alternativ. Eu aici invoc contraargumentul punctat mai sus: electoratul urban votează tot mai strategic și tot mai puțin emoțional. Dacă apare un candidat perceput ca având șanse, candidatul alternativă, votul tinde să se concentreze.
Clujul nu este un caz izolat. Fenomenul a apărut în mai multe orașe mari, vezi București, Ploiești etc. În 2028 efectul va deveni contagios în multe municipii reședință de județ. În aceste orașe, partidele tradiționale ar putea pierde treptat controlul asupra propriului electorat.
De asta localele din 2028 vor avea o miză și mai importantă. Alegerile locale din 2028 la Cluj și nu numai vor arăta dacă sistemul politic clasic mai poate controla orașele mari. Alegerea primarilor într-un singur tur e posibil să nu mai fie un scut imbatabil pentru edilii în exercițiu dacă alternativa se coagulează în jurul unui singur candidat.