România se află în fața unui nou prag strategic, comparabil ca miză cu aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Într-un dialog la “Îmi pasă de Cluj” despre drumul țării către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, explică ce înseamnă concret acest pas pentru economie, pentru administrație și pentru statutul României în lume. De la investiții mai consistente și reforme accelerate, până la o influență regională sporită, aderarea la OCDE poate redefini profilul României în următoarele decenii.
OCDE, noua bornă strategică a României. Mai multe investiții, o guvernare mai bună
Îmi pasă de Cluj: Stăm de vorbă cu Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, domnul Luca Niculescu, cel care se ocupă de un proiect major pentru România, aderarea la OCDE. Domnul Luca Niculescu, fost ambasador al României la Paris și, foarte important, pentru breasla noastră, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști ai României, nu foarte departe. Domnule Luca Niculescu, mulțumesc că ați acceptat acest interviu. Vreau să aflu de la dumneavoastră ce înseamnă această aderare a României la OCDE? Se vorbește despre faptul că este un al treilea proiect de țară major, cum a fost aderarea la NATO sau în Uniunea Europeană. Pentru românul simplu, pentru contribuabilul simplu, pentru antreprenorul din România, ce se schimbă în paradigma lui obișnuită prin această aderare?
Luca Niculescu, secretar de stat MAE: Mulțumesc pentru ocazia de a vorbi despre OCDE și despre acest proiect care, într-adevăr, pentru România este extrem de important, este strategic, este, cum spuneați foarte bine, al treilea mare obiectiv după aderarea la UE și la NATO, pentru că este un obiectiv foarte structurant. Adică OCDE este o organizație care, practic, se ocupă de toată viața noastră cotidiană. Practic, orice facem noi în viața de zi cu zi are legătură cu o politică a OCDE, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Aș da doar trei idei. În primul rând, odată ce aderăm, vor veni mai multe investiții în România. Mai multe investiții de calitate, de o calitate și mai bună decât ce avem acum, înseamnă mai multe locuri de muncă. Deci, deja e un lucru care poate fi palpat. Apoi vom avea un act de guvernare mai bună, pentru că OCDE este, poate, cea mai bună, sau, de fapt, nu poate, sigur, cea mai bună școală de guvernare care există la nivel mondial. Cei mai buni experți au experiența împărtășită a statelor membre și, apoi, experții OCDE care pun aceste experiențe în comun, cele mai bune practici, cele mai bune modele. Și, cred că toți ne dorim să avem o guvernare, un act de guvernare publică și mai bun decât cel care este acum. Și mai înseamnă ceva. Vom fi la masă cu state cu care ne frecventăm puțin sau prea puțin în acest moment. Pentru că în OCDE sunt state din Uniunea Europeană, dar sunt și state din afară Uniunea Europeană. Sunt state din America de Nord, sunt state din America de Sud. Este Australia, este Noua Zeelandă, este Turcia, este Israelul. Deci sunt tot atâtea economii dezvoltate cu care România va interacționa.
Și România, ca să mai adaug un corolar, va deveni mai influentă în lume. Pentru că OCDE-ul este locul unde, prin esență, se nasc ideile care după aceea devin directive, dacă e vorba de Uniunea Europeană, sau devin alte acte normative la nivel internațional. Să ne gândim la un principiu.
Poluatorul plătește, toată lumea a auzit de el, toată lumea știe de el acum în 2026, dar este o idee care a apărut la OCDE în anii 70. Sau tot ce se întâmplă pe inteligență artificială. OCDE se gândește de 10 ani la cum poate fi ghidată inteligența artificială.
Deci este o… Era o rubrică în Academia Cațavencu care se numea Gândire cu premeditare. OCDE gândește cu premeditare.
România, cu mai multă greutate în regiune
Îmi pasă de Cluj: Da, e foarte sugestivă această sintagmă. Și, apropos, că spuneați și de ceea ce înseamnă reperul, în definitiv, al țării, imaginea. Mă gândesc, influențează și poziția geostrategică a României în zonă. Ne place cumva să credem că suntem o țară relevantă. A fost un debate zilele trecute și pe această sintagmă, sau vitală mai degrabă. Dar ce câștigă România, din punct de vedere al imaginii, în rândul partenerilor, în rândul țărilor din zonă, odată ce intră în OCDE?
Luca Niculescu, secretar de stat MAE:
Da, este o întrebare bună, pentru că vorbim despre ce se va întâmpla global, dar și la nivel regional România va căpăta mai multă greutate. OCDE-ul este foarte implicat în diferite programe în regiune și România, deși nu suntem încă membri, este și ea implicată.
OCDE are programe în Republica Moldova, în Ucraina, în anumite state din Asia, în Balcanii de Vest, o zonă care interesează România în cea mai înaltă măsură, în Africa, și România contribuie și la programele din Africa, pentru că, după cum știm, există o strategie a României în legătură cu Africa. Suntem membri în Consiliul OCDE regional, în biroul regional OCDE de la Istanbul, deci și prin OCDE reușim să avem o influență importantă în regiune.
Reforme continue: „Ca mersul pe bicicletă”
Îmi pasă de Cluj: În general, mă gândesc, acest proces de valoare e un drum destul de tehnic, destul de riguros. Experții OCDE au identificat zonele vulnerabile ale României, unde e nevoie mai mare de reforme? Care ar fi acele zone și care ar fi, să zic, zonele în care există acest, să-i spunem, spirit conservator, această rezistență la reformă?
Luca Niculescu, secretar de stat MAE:
S-au făcut foarte multe reforme deja în România, ca urmare a procesului de aderare. Să nu uităm că am încheiat 24 din 25 de capitole, deci suntem foarte, foarte avansat în acest proces. N-aș vorbi de rezistență, pentru că, într-adevăr, nu întotdeauna reformele sunt ușor de făcut, dar până la vorbi de rezistență vorbești de cum vii și explici mai bine că este nevoie de acele reforme, cum găsești limbajul comun, cum găsești interlocutorii care să le poată face. Câteodată a fost nevoie să creăm instituții, câteodată a fost nevoie să adaptăm unele proceduri sau practici sau chiar legi. Gândiți-vă că peste 100 de acte normative au fost adoptate ca urmare a procesului de aderare la OCDE. Unele dintre ele sunt foarte cunoscute, cum ar fi legea pensiilor private. Era un lucru pe care România voia să-l facă de 17 ani și l-a făcut în sfârșit ca urmare a procesului de aderare. Și mai sunt și alte exemple de aceeași natură. Faptul că am aderat la Convenția Internațională Anti-Mită, care este cel mai important instrument juridic de combatere a corupției la nivel internațional. Deci sunt destule lucruri pe care România le-a făcut pentru a adera la OCDE. Și apoi mai e ceva.
Să fii membru la OCDE este ca mersul pe bicicletă. Trebuie să avansezi, trebuie să continui reformele, să continui progresul, pentru că altfel te împiedi și cazi.
Îmi pasă de Cluj: Odată ce ajungem în OCDE, există riscul de a ridica piciorul de pe turație? Și are OCDE mecanisme să mențină România în zona asta de a continua reformele? Pentru că îmi amintesc, imediat după integrarea noastră în 2007, erau diversi analiști, comentatori, care spuneau, undeva la un an, doi de la aderare, care spuneau că probabil partenerii noștri din Europeană se gândesc că s-au grăbit să ne integreze, că procesul merge destul de anevoios, având în vedere aceeași discuție legată de reformă, aparent sau pe alocuri e încetinită. Există aici mecanismul de a ține România, ca să zic așa, focusată?
Luca Niculescu, secretar de stat MAE: Apropos de ce spuneați, se-mplinesc în curând 20 de ani de când am aderat la Uniunea Europeană și dumneavoastră cunoașteți foarte bine subiectul pentru că îl tratați în emisiunile pe care le faceți. Cât de departe a ajuns România fiind în Uniunea Europeană și cât de bine e și Uniunii Europene cu România ca membru. Deci am văzut că toate ezitările de la început nu și-a avut neapărat rostul. Am spune la fel și cu OCDE. OCDE-ul este o organizație care funcționează prin, așa numita, presiune colegială, pair pressure. Pentru că suntem și profesori și elevi în egală măsură. Ne evaluăm reciproc unii pe ceilalți, țările între ele și vedem care politici funcționează și care nu. Și atunci când se publică vom fi sub observație foarte atentă, așa cum și noi vom observa alte state. Suntem mult mai transparenți. Vor apărea tot felul de rapoarte despre diferite politici ale României. Și nici unei țări nu-i convine să fie ultima în clasament, mai ales când OCDE-ul îți oferă și soluții, sau apartenența la OCDE îți oferă și soluții. Deci afli diagnosticul, dar afli și care este tratamentul atunci când ai o problemă. Toți cred că vor să învețe și să le fie mai bine. Și mai este ceva, am spus că OCDE-ul înseamnă, aderarea la OCDE va aduce multe investiții. Aceste investiții vin în momentul în care continui reformele, în care ești transparent, în care lucrezi bine și faci ceea ce ai spus că vei face. În momentul în care te abați de la aceste principii și de la acest drum, sigur că investițiile, așa cum au venit la tine, s-ar putea să plece în altă parte.
Îmi pasă de Cluj: Domnule Niculescu, aș mai avea două curiozități. Apropos, spuneați, împlinim 20 de ani de la momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană. Credeți că lucrurile vor deveni mai flexibile în sensul în care…, sau cum vedeți acest viitor al Uniunii Europene cu un profil mult mai conturat, mult mai flexibil? Eu recunosc, profan, mi-aș dori o federație europeană, e probabil mult prea departe, dar îmi dau seama că generațiile mai tinere decât mine și-au înșușit această conștiință social-europeană, pentru că ei nu mai gândesc în paradigma: merg din România în Portugalia, ci merg din Cluj în Lisabona. Adică e deja ceva mai structurat. Cum vedeți viitorul acestei construcții?
România, de la dictatură, la cozi la vize, apoi la libera circulație în Europa: o schimbare de paradigmă
Luca Niculescu, secretar de stat MAE:
Pe de o parte mă ocup atât de mult de OCDE, încât nu am timp să mă gândesc la altceva care nu este în strictul meu domeniu de activitate. Și după cum știți, la Ministerul de Externe, suntem bine împărțiți pe domenii, deci este un al coleg care se ocupă de Uniunea Europeană. Dar apropos de ce spuneați, îmi doresc o Uniune Europeană cât mai puternică, asta vorbește cetățeanul din mine, pentru că, la fel ca și dumneavoastră, sunt un european foarte, foarte convins și știm, avem acea experiență. Cât de mult ne-am dorit să fim în Uniunea Europeană, am prins perioada în care nu eram o democrație, înainte de 1989, când nu puteam să ieșim din țară, apoi perioada până în 2002 sau 2003, când puteam să ieșim din țară dar stăteam cu orele câteodată, cu zilele la cozi la ambasade pentru a face rost de visă, și acum această perioadă în care suntem în spațiul Schengen și poți să circuli dintr-o țară în alta doar cu buletinul, fără să mai fii controlat a doua oară. Deci sunt niște progrese atât de mari în viața noastră de zi cu zi încât cei care iau asta ca pe un dat ar fi foarte bine dacă am putea să-i facem să se gândească cum ar fi fără Uniunea Europeană. Deci o Uniune Europeană mai puternică, cred că este în interesul tuturor.
Mai multă încredere în forța României
Îmi pasă de Cluj: Și o ultimă curiozitate. Ați fost ani de zile jurnalist, ați fost diplomat, ați fost ambasadorul României la Paris, sunteți în Ministerul Afacerilor Externe secretar de stat. Unde credeți că România, ca să spun așa, nu reușește să convingă mai mult? La nivel de comunicare, la nivel de capacitate administrativă sau consecvență politică?
Luca Niculescu, secretar de stat MAE: Greu să răspund la această întrebare pentru că mie mi se pare că România reușește să convingă. Să nu uităm de unde a plecat România în 1989, dar eram țara de departe cel mai puțin dezvoltată din regiune. Treceam sau trecusem prin cea mai sinistră dictatură pe care a cunoscut-o Europa, poate mai e o țară care a avut o dictatură mai olibilă ca noastră. De ce am plecat de atât de departe și unde am ajuns? Poate într-adevăr ar trebui să avem ceva mai multă încredere în noi înșine și să fim mai mândri de ceea ce reușim. În OCDE, acum în drumul către OCDE, sunt opt țări înscrise în procesul de aderare. România este în plutonul fruntaș. Este cea care a încheiat 24 de comitete, 24 de capitole din 25. Și asta este o forță a României, a instituțiilor din România, a clasei politice din România care a fost solidară încă de la început și a susținut încă de la început acest proiect. Deci arătăm că ne putem mobiliza când dorim. Poate ar trebui să ne dorim mai des.
Îmi pasă de Cluj: Vă mulțumesc tare mult!
Luca Niculescu, secretar de stat MAE: Mulțumesc!