Noi stații de încărcare pentru vehiculele electrice din Cluj

Primăria Cluj-Napoca pregătește extinderea rețelei de încărcare a mașinilor electrice prin amplasarea a nu mai puțin de astfel 50 de stații în cele mai aglomerate locuri din oraș.

Consilierii locali au fost convocați, miercuri, într-o ședință extraordinară, unde pe ordinea de zi se afă și un proiect privind Extinderea rețelei de stații publice de încărcare electrică din municipiul Cluj-Napoca în vederea finanțării acestuia în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Valoarea maximă eligibilă a proiectului este de 6.153.375 lei fără TVA, reprezentând 1.250.000 euro fără TVA. Potrivit documentelor, Primăria se angajează să finațeze toate sumele reprezentând cheltuieli care ar putea fi declarate neeligibile ce pot apărea pe durata implementării.

UE urmărește să reducă cu 90% până în 2050 emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi. Un element esențial al efortului de reducere a emisiilor provenite din transportul rutier este tranziția către combustibili alternativi, cu emisii mai reduse de carbon. Dintre acești combustibili, energia eletrică constituie sursa cel mai frecvent utilizată, în special pentru autoturisme. Obiectivul final al politicii este de a face încărcarea autovehiculelor electrice la fel de ușoară ca alimentarea rezervorului unui autovehicul tradițional,

arată municipalitatea.

Unde vor fi amplasate cele 50 de stații

Potrivit proiectului, în cadrul Planului de Mobilitate Urbană aprobat la nivelul municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2021 – 2030, secțiunea electromobilitatea este prevăzută „necesitatea asigurării unui suport din partea autorităților locale pentru extinderea rețelei de stații de încărcare a vehiculelor electrice, în special în zonele cu densitate ridicată a populației”.

50 de noi stații de încărcare pentru autovehicule electrice: Parc La Terenuri (3 stații), Piața Mihai Viteazu (3 stații), Piața Grigorescu (4 stații), strada Horea (3 stații), Baza Sportivă Gheorgheni (3 stații), Piața Flora, Piața Hermes, zona Piața Zorilor, Calea Florești, Piața Gării, Piața Agroalimentară IRA, Parking Primăverii 8 (11 stații), Parking Primăverii 20, Parking Mogoșoaia 9, Parking Hasdeu (4 stații), Bulevardul Eroilor (2 stații), Aleea Detunata intersecție cu strada Unirii, strada Republicii (2 stații).

Investiția constă în achiziționarea și montarea de stații de încărcare de 22kw – 28 de bucăți și stații de încărcare de 50 kw  – 22 de bucăți.

Punctele de reîncărcare lente (22kw) sunt propuse a fi amplasate în apropierea zonelor rezidențiale. Punctele de reîncărcare rapidă sunt propuse a fi amplasate în zonele de tranazit, unde necesarul de reîncărcare rapidă este mare și unde se poate asigura o putere ridicată a energiei electrice.

Urmează autobuzele cu hidrogen

Se dorește ca până în 2028 întreaga flotă de transport public care circulă în Cluj-Napoca să fie alcătuită din mijloace nepoluante. Pentru a susține acest demers este nevoie atât de achiziția de mijloace de transport nepoluante (autobuze electrice, autobuze cu hidrogen), cât și de crearea și a asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, inclusiv pentru transportul personal.

Reprezentanții municipalității mai susțin că „necesitatea și oportunitatea investiției este subliniată de necesitatea creșterii nivelului de trai la nivelul municipiului Cluj-Napoca prin reducerea poluării datorate emisiilor de gaze de eșapament, reducerea poluării fonice, creșterea calității transportului urban și creșterea numărului de autovehicule electrice utilizate de cetățeni”.

Se vizează corelarea cu sistemul de transport public local. Compania de Transport Public Cluj-Napoca are o flotă de 259 autobuze, 90 de troleibuze și 24 de tramvaie și deservește 64 de linii de transport public local și încă 28 de linii metropolitane. În medie, în perioada pre-pandemie, peste 190 de milioane de călătorii erau realizate anual cu sistemul de transport public. Numărul călătoriilor cu transportul public a crescut constant în ultimii ani, astfel Cluj-Napoca se află printre puținele astfel de orașe din România întrucât tendința la nivel național este ca numărul pasagerilor transportați cu transportul public să scadă,

conchide Primăria.

Sursa: monitorulcj.ro

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.