Salarii mai puțin taxate, primării mai sărace? Planul PSD ridică semne de întrebare. Ce spune un profesor de economie de la UBB?
Salarii mai puțin taxate, primării mai sărace? Planul PSD ridică semne de întrebare. Ce spune un profesor de economie de la UBB?

Salarii mai puțin taxate, primării mai sărace? Planul PSD ridică semne de întrebare. Ce spune un profesor de economie de la UBB?

Detaxarea muncii până la 6.000 de lei, propusă în spațiul public de PSD, ar putea avantaja angajații, însă efectele asupra bugetelor locale riscă să fie semnificative. Profesorul Flavius Rovinaru, de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor UBB, atrage atenția că reducerea impozitului pe venit ar putea lăsa administrațiile locale fără sute de milioane de euro, cu efecte în special asupra comunităților mai sărace.

“Impozitul pe venit de 10% aplicat veniturilor din muncă (salarii) este colectat de către ANAF, instituția care administrează veniturile bugetului de stat în România.

Deși ANAF este instituția care colectează, sumele încasate din impozitul pe venit nu rămân integral la bugetul central, ci sunt redistribuite conform legii bugetului de stat către bugetele locale (primării și consilii județene) din unitățile administrativ-teritoriale unde își au domiciliul angajații sau punctele de lucru angajatorii.

Acum, a apărut de curând în spațiul public ipoteza unui proiect al PSD privind detaxarea muncii pentru veniturile de până la 6000 lei. Cum funcționează această detaxare: începe cu 0% impozit pe venit pentru salariul minim, crescând în praguri până la 10% la 6000 lei.

Aparent măsura este benefică pentru angajați, este benefică pentru mediul de afaceri, are șansa să mulțumească sindicatele, dacă ajunge să fie implementată.

Cu două precizări:

1. Proiectul nu spune nimic despre ceea ce se întâmplă cu taxarea muncii peste plafonul de 6000 lei – este posibil să asistăm la o creștere a cotei actuale de 10%.

2. Impozitul de 10%, după cum am precizat, este destinat către administrațiile locale, ceea ce are rolul de a naște alte ipoteze.

În primul rând asistăm la o scădere a veniturilor administrațiilor locale cu aproximativ 360 milioane de euro, raportat doar la salariile minime existente (suma crește considerabil dacă mergem înspre plafonul de 6000 lei), adică se mută responsabilitatea și efortul creșterilor salariale dinspre central către local (scoatem castanele din foc cu mâna altora).

În al doilea rând administrațiile sărace (nu vorbim despre marile centru urbane unde nivelul salariilor crește media națională), vor fi și mai dependente de sumele transferate către ele (cu toate consecințele posibile).

În al treilea rând ideea nu este proastă din perspectiva inițiatorilor sau beneficiarilor deoarece aparent rezolvă problema creșterii salariilor, dar pe termen mediu și lung poate genera aspecte negative pentru comunități și administrații.

3. Dacă se pierd sumele respective este posibil să asistăm la identificarea altor potențiale surse, ceea ce cu siguranță că va duce la creșterea presiunii pe zonele vizate, în ipoteza în care nu se apelează la împrumuturi pentru compensare.

Rămân la opinia că veniturile din muncă trebuie detaxate cât de mult posibil, dar acest lucru trebuie făcut pentru toate categoriile de venituri, trebuie să meargă în tandem cu reforma reală sistemului public de salarizare, cu reforma sistemului de pensii, etc. Vom vedea ce ne rezervă anul 2027, sperăm să avem un an fără noi taxe și impozite directe sau indirecte”,

a scris profesorul de economie Flavius Rovinaru pe facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Facebook Page