Daniel Buda, europarlamentar, a ajuns mai aproape de spațiul crizei umanitare actuale și a postat următoarele gânduri:
„Când toată viața ți-o aduni într-o sacoșă…
13 Martie, o zi care cu siguranța nu va fi uitată! A fost ziua în care trebuia sa trec dincolo de statisticile seci sau dincolo de ecranele televizoarelor ori mediul online! Trebuia sa văd! Și așa am trecut azi in Ucraina pe la Halmeu pentru a fi acolo unde se scrie o parte a istorie! Acolo unde poți vorbi cu oamenii dezrădăcinați de locurile natale dar și cu cei care “încă“ sunt la ei acasă! Era nevoie de asta pentru că suferința e greu de perceput de la distanță! Iar deciziile trebuie mereu ancorate in realitățile indiscutabile ale momentului! Împreună cu Adrian Cozma, deputatul PNL de Satu Mare si președintele organizației județene am trecut vama pe la Halmeu! Daniel Starr din California împreună cu alți prieteni a fost unul dintre sponsorii cu greutate care a contribuit la susținerea materială a transportului umanitar!
Am ajuns în vama unde am vizitat corturile voluntarilor din zona! Lumea zambitoare , atât cât putea fi și dornică să ajute! Tocmai trecuse un autocar cu 30 de copii spre Tg Mureș și totul decursese atât cât se putea de bine! Erau de toate in corturi, mâncare, dulciuri, jucării! Tristă priveliștea gândindu-te la vremurile în care trăim și totuși te bucurai când vedeai atâta solidaritate din partea semenilor! Punctul vamal era atent coordonat de comandantul Babis, un om și jumătate care a gestionat un flux de 2500 de persoane pe zi, într-un spațiu destul de strâmt! Acum era destul de liniște! Trecem la zona Ucraineană unde știam că avem ceva de așteptat! Nu a trecut mult timp și vedem ceea ce știam că există dar nu văzusem in realitate! Bunica cu fiica, 2 nepoțele și …două plase mari de rafie! Atât le rămăsese după o viață întreagă! Începi sa conștientizezi ca nu-i de gluma! Mai încolo vezi o altă “jumătate” de familie in aceeași formula! Mama, bunica, nepoți trecând pe jos spre o direcție necunoscută! Trecem de tabla cu Ucraina, facem o poză mai mult să ne convingem pe noi ca ne ducem cu adevărat într-o țară aflată in război de unde mulți pleacă! Din fericire vedem că sunt multe mașini cu ajutoare umanitare care merg încolo! Numai că și Ucraina e mare!
Ajungem în orașul de destinație Vinogradov iar primul popas îl facem la biroul celor două deputate din partidul lui Zelenskiy care coordonează zona! Discutăm mult despre condițiile actuale, cauze, efecte, soluții! Uciderea civililor și mai ales a copiilor e mereu adusă in discuție de cele două doamne deputat , Anastasia Radina și Roksolana Pidlasa! Dar o să revenim aspra temelor dezbătute! În același timp sosește directorul unui centru de refugiați care tocmai comunicase că azi au reușit sa asigure celor 250 de persoane adulte doar masa de prânz! Copiii au avut trei mese dar nu se știe pentru cât timp vor mai avea! Suntem conduși la internat unde directorul, văzând ce am transportat s-a bucurat de parcă era mâncarea pentru familia lui! Stăm de vorbă cu o mamă și două fete! Sunt din Kiev și nu vor să plece nicăieri! Spun că rămân aici și vor vedea ce vor face în continuare! În alte camere copiii care pană mai ieri se jucau în curtea școlii, azi dărâmată de bombele rusești încearcă sa uite de coșmarul zilelor trecute!
Consternarea, neputința sau disperare se citește pe fața tuturor! Suntem duși într-o sală unde spun că au mai rămas ultimele 50 de locuri! Ajuns aici, privind imensitatea de saltele, te ia cu friguri, gândindu-te că poate mâine, în acest loc oamenii se vor călca pe picioare! Ne despărțim de gazdele noastre cu inima strânsă, gâtuiți de emoție, privind neputincioșii cum ii lăsam parca sa își duca crucea ! Doar că noi toți, trebuie să fim solidari cu ei!
Războiul din Ucraina nu este doar despre ei! Este războiul nostru, al tuturor, deoarece este vorba de valorile noastre călcate în picioare de Putin, care trecând peste Ucraina, cu siguranță nu se va opri… !”
Textul original și mai multe fotografii pot fi consultate pe pagina de Facebook a lui Daniel Buda.