mai 24, 2022

Metodele unei învățătoare pentru aplanarea conflictelor din clasă

3 min read

Corina Boțoroga, învățătoare Teach for Romania în comuna Căianu din Cluj, povestește despre metodele didactice pe care le folosește la clasă ca să-i ajute pe elevii ei să capete autonomie în învățare, să știe să se autoevalueze și să-și înțeleagă emoțiile.

Aceasta a întocmit chiar și un Jurnal de școală, pe rețelele sociale, unde prezintă activitățile desfășurate la clasă.

Harta învățării este una dintre metodele care presupune desenarea și scrierea obiectivelor de atins pe o perioadă limitată de timp, pe care apoi elevii o utilizează pentru a-și monitoriza progresul.

Elevii își desenează propria hartă sub forma unor trepte sau obstacole pe care trebuie să le urce, respectiv depășească, ca să ajungă la final. Apoi, la START își notează modul în care au finalizat unitatea anterioară, cu observații, în cazul în care a mai rămas ceva de consolidat la punctul de plecare, astfel încât să-și completeze, după evaluarea formativă (analiza proceselor de învățare ale elevilor pentru îmbunătățirea metodologiei de predare), progresul realizat și măsurile necesare pentru remedierea lacunelor.

Un astfel de exercițiu oferă fiecărui elev posibilitatea de a conștientiza locul unde se află pe parcursul propriului proces de învățare și, de asemenea, alternativa de a exersa exact ceea ce avea nevoie fiecare să consolideze.

Foarte importantă este, de asemenea, și sărbătorirea reușitei fiecăruia printr-o apreciere precum „Bravo, mie! Am reușit!” și „Bravo ție! Ai reușit!”

„Jurnalul meu de autonomie” este un alt instrument care îi sprijină pe copii în procesul de autoevaluare și de dezvoltare a autonomiei. Elevul trebuie să-și structureze activitatea, iar aceasta este una dintre dificultăți. În mediul tradițional de învățare, activitățile sunt deja structurate strict sub forma selecției materialelor, a strategiilor de învățare și a timpului alocat învățării; elevul poate solicita și primi feedback din partea profesorului cu privire la modul de realizare al sarcinilor de învățare, însă feedback-ul va fi mai puțin relevant pentru evoluția progresului pe termen mediu și lung.

Dobândirea autonomiei cuprinde și modificarea relației tradiționale elev-profesor; profesorul devine facilitator, iar elevul este responsabil de progresul său, sub îndrumarea mentorului său.

Totuși, posibilitatea de manifestare a autonomiei în învățare nu trebuie confundată cu lipsa de disciplină, deoarece așa cum am menționat mai sus, autonomia elevului se manifestă într-un cadru structurat al învățării.

Educația emoțională este, de altfel, un punct esențial în dezvoltarea viitorilor adulți. Clasele a II-a, a III-a și a IV-a, de la Școala Gimnazială Căianu, Cluj au parcurs „Drumul inimii zdrobite”, tocmai pentru a crește grija, empatia și iubirea față de aproapele celor mici.

„Indiferent de disciplina la care lucrăm cu elevii putem dezvolta autonomia, încrederea în sine, autodepășirea, colaborarea și creativitatea prin contexte de învățare care îi provoacă să exerseze aceste capacități”, susține Corina Boțoroga.

Articolul integral poate fi consultat aici.

Sursa: Școala9

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.